Pentru doua zile Bucuresti a devenit capitala Europei, reunind la Forumul Anual al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii reprezentanti guvernamentali din cele 14 state dunarene, oficiali europeni – Comisie, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor -, primari ai oraselor riverane, reprezentanti ai regiunilor, ai mediului academic, de afaceri si ai societatii civile insumand aproximativ 900 de invitati.

Cu motto-ul “Danube Region – stronger together, stronger in the world” reuniunea din acest an, a doua de cand s-a lansat acest proiect european, a abordat cu precadere teme economice si sociale. Daca anul trecut la Regensburg, Austria, s-a pus accent pe transport si infrastructura de transport in regiunea  Dunarii, anul acesta la Bucuresti s-a dezbatut problema cresterii economice si a crearii de locuri de munca, precum si o problema destul de apasatoare, includerea Strategiei Dunarii in viitorul cadru de finantare europeana 2014-2020.

Importanta proiectului este subliniata de cateva linii majore. In primul rand reuneste state ce au in comun problemele si oportunitatile oferite de prezenta pe teritoriul lor a unui curs de apa cu mare impact in Europa. Reuneste atat state membre UE, cat si state ne-membre, unele aspirante.

Acest mecanism de cooperare este practic o noua forma a Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, una care reuneste la nivel macro tari cu niveluri diferite de dezvoltare, dar care prezinta caracteristici geografice comune. Putem spune ca este o platforma care isi dezvolta proiectele fara a avea un buget propriu, dar care acceseaza fonduri europene sau orice alte fonduri intr-un mod integrat, toate statele achiesand la o strategie unitara in realizarea unei retele eficiente in regiunea Dunarii, de exemplu in materie de transport, infrastructura, mediu, crestere economica, educatie. Scopul este acela de a se recupera decalajele de dezvoltare existente in aceasta regiune.

In alta ordine de idei poate fi considerat un alt mod de a accesa fonduri pentru realizarea unor obiective integrate la nivelul regiunii. Astfel ca, tocmai aceasta noutate a politicilor europene este plusvaloarea adusa statelor membre riverane, care au posibilitatea de a coopera, de a se coordona si de a utiliza impreuna, mai eficient, fondurile pe care le pot accesa.

Strategia Dunarii nu este singura de acest gen, asemenea mai sunt si Strategia Marii Baltice, posibil si probabil la sfarsitul anului viitor va fi adoptata si Strategia Adriatica-Ionica care ar putea include si state non-europene.

Rolul Strategiei Dunarii pentru crestere economica si crearea de locuri de munca

Una dintre cele mai arzatoare probleme ale momentului o reprezinta cresterea economica. Pentru unii a devenit o sintagma des repetata de oficialii europeni care, in schimb, implementeaza tot masuri de austeritate.

Cu toate acestea, dialogul existent in regiunea Dunarii este un facilitator in ceea ce priveste masurile de crestere economica. Reunind in acelasi cadru problemele cu care se confrunta statele dunarene, dar si proiectele pentru dezvoltarea regiunii, ne aflam intr-un stadiu in care solutiile pleaca de la cauze si nevoi similare. Astfel dispare polemica privind cine castiga si cine pierde in urma implementarii unei politici emise de Comisie.

Pe modelul mecanismului de cooperare consolidata, aceste cadre regionale aduc un plus de eficienta in implementarea unor proiecte, castiga timp si elimina frustari pentru statele ale caror voci sunt de multe ori omise.

Nu inlocuiesc mecanismele traditionale ale Uniunii, ci le completeaza intr-un mod echitabil. Daca aceste strategii regionale ar beneficia de mai mult suport din partea institutiilor europene, spatiul european ar beneficia de  masuri de crestere concrete si nu doar de discursuri.

In mod evident, astfel de strategii avantajeaza statele mici, in curs de dezvoltare, dar, implicit, prin recuperarea decalajelor acestea ajuta Uniunea Europeana sa devina un actor mai puternic, unitar si bine coordonat. Depinde ce vrem, o Europa puternica sau o Europa divizata, usor de manevrat de o mana de state. Care dintre aceste scenarii este sustenabil si poate duce la prosperitate si care duce la haos si decadere? O intrebare retorica cu un raspuns, cred eu, extrem de simplu si evident.