Olimpiadă, război mediatic, măsuri active ale Kremlinului, revigorarea NATO, toate una după alta într-o lume paralizată de Covid-19. În acest timp construcția militară de la granița cu Ucraina continuă. Parisul anunță continuarea conceptului de autonomie strategică sub conducerea lui Macron și poate că de data asta se justifica din plin operațiunea de implementare. Sinergia noului Concept Strategic al NATO (ce va fi prezentat la Madrid) la care se adaugă prima Busola Strategică a UE fac din anul 2022 anul strategiilor europene de securitate. Și asta în condițiile în care la granița cu Ucraina avem o criză care verifică în primul rând capacitatea UE de a juca în scenariul securității europene. Marius Oprea spunea pe bună dreptate că Olimpiada de la Beijing îi amintește de cea de la Munchen din 1936 unde naivitatea celor care în loc să ducă olimpiada la Madrid au dus-o la Berlin cu consecințele ulterioare încrederii acordate lui Hitler. Situația internațională de acum este similară cu cea dinaintea Primului Război Mondial: înarmare, acțiuni diplomatice și repoziționări geopolitice în care adversari devin prieteni de complezență. Două puteri care dețin triada nucleară s-au așezat la masa negocierilor împotriva unei a treia puteri nucleare. Reconfigurările geopolitice duc spre Noua Ordine Mondială. Ne aflăm în fata unui război mediatic fără precedent de la cel din anii 70 sau 80. Ministerul rus de externe a anunțat că instituția de presă germană Deutsche Welle va fi interzisă să opereze în Rusia. Mișcarea reprezintă represalii la decizia Germaniei de a interzice postul în limba germană al radiodifuzorului susținut de Kremlin, RT, din cauza unei dispute privind licența. Ministerul de Externe al Germaniei a declarat că măsurile sunt „lipsite de orice bază și reprezintă o tensiune reînnoită asupra relațiilor germano-ruse”. Din păcate Europa, cum am mai spus-o de mai multe ori, a rămas codașă. Are alte priorități. Și apoi la Bruxelles, în birourile Uniunii, unde birocrația se ocupă de modalitățile de adresare de Crăciun, este pace și liniște. Fiecare își vede de interesele naționale precum Germania, Ungaria și Polonia. Ei bine nu chiar toți! Noile evaluări ale serviciilor de informații occidentale referitoare la situația de la granița cu Ucraina au apărut pe măsură ce Putin își consolidează propria rețea de sprijin diplomatic în Asia. Acuma înțelegeți de ce Kazahstanul a fost „liniștit rapid” de forțele speciale ruse. După o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, cei doi lideri au emis un comunicat comun în care își afirmă nemulțumirile reciproce cu privire la ordinea internațională condusă de SUA, de la extinderea NATO până la alianțele de securitate din regiunea Asia-Pacific.

„Cuibul de pasăre” locul unde începe geopolitica „noii ordini Xi-Putin”

Imaginile de pe stadionul „Cuib de pasăre” ne-au arătat boicotul diplomatic dar și cei care au refuzat să boicoteze deschiderea Jocurilor Olimpice. Aceste imagini spun mult despre ceea ce se întâmplă în geopolitica globală. Participă alături de președintele Rusiei, cel al Serbiei, Alexandr Vucic, emirul din Qatar, șeicul Tamim bin Hamad al-Thani, cu care s-a întâlnit recent președintele Biden în încercarea de a găsi soluții pentru Europa în cazul în care Rusia oprește livrările de gaze și președintele Egiptului Abdel Fattah Saeed Hussein Khalil el-Sis un coleg a lui Ciucă la United States Army War College (USAWC) în Carlisle, Pennsylvania și un admirator a lui Putin și a echipamentelor sale militare.

Analiștii vorbesc de mariajul Rusia-China din marja Olimpiadei de la Beijing. Acest mariaj nu a început acum!. Organizația de la Shanghai care reunește China, Rusia dar şi alte țări din Asia Centrală Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Kârgâzstan, a fost înființă la doi ani de la venirea lui Putin la putere în 2001. Aceasta organizație este pentru Asia o contraponderea la QUAD-ul american din Indo-Pacific (India, Japonia, Australia și SUA), un NATO în varianta asiatică. La sfârșitul acestei luni, la Melbourne, este de așteptată să aibă loc o reuniune QUAD a miniștrilor de externe pentru Dialogul de Securitate Cuadrilateral. La ultima întâlnire a miniștrilor de externe, întâlnire care a avut loc în mediul virtual, în februarie anul trecut, s-a discutat despre Afganistan și situația regională din Asia de Sud și Indo-Pacific. Acum cei care vor fi prezenți intenționează să discute despre eradicarea Covid-19, despre securitatea maritimă și cibernetică, despre contracararea dezinformării și despre tehnologiile emergente și protecția acestora. Întâlnirea este clar un răspuns la întâlnirea de la Beijing dintre Putin și Xi.

Discuții Putin-Biden la Beijing sau primul pas în confruntarea marilor puteri

Pe 17 ianuarie într-o adresare video la Summitul de la Davos al Forumului Economic Mondial, președintele Chinei Xi Jinping a avertizat, că o confruntarea globală dintre marile puteri ar putea avea „consecințe catastrofale”. Se pare că criza ucraineană i-a oferit un prilej pentru a-și pune în practică politicile sale globale. China este un colos economic și în același timp devine un coșmar pentru Occident. O China bogată va construi cu siguranță și o armată formidabilă, care va converti puterea economico-financiară într-o putere militară. Ori asta a declanșat din partea americană o concurență periculoasă în materie de securitate. Țările își dau seama că cel mai bun mod de a supraviețui într-o lume anarhică este să fii cel mai puternic actor dintre toți, ceea ce înseamnă, în practică, să fii un hegemon în propria regiune și să te asiguri că nicio altă mare putere nu îți domină regiunea sau mai bine zis teritoriile limitrofe. Asta fac Rusia și China în regiunile lor. Transformarea Chinei sau Rusiei (deocamdată o putere regională care arată că face exrciții militare în Pacific și Atlantic) într-o mare putere globală însemnă un motiv de tulburări. Toate marile puteri urmăresc același de fapt același Playbook al Războiului Rece.

După ce Donald Trump a devenit președinte al SUA, el a abandonat rapid strategia de angajament pe care o îmbrățișaseră cele patru administrații anterioare, urmărind în schimb izolarea Beijingului. În strategia Casei Albe din 2017 găseai lansarea competiției dintre marile puteri Rusia, China și SUA. China a căutat acum-scrie în strategie- „să provoace puterea, influența și interesele americane, încercând să erodeze securitatea și prosperitatea americană”. Anul trecut 2021 Rusia s-a hotărât să fac același lucru în Europa odată cu viziunea asupra Pivotului Indo-Pacifica al Casei Albe. Putin a înțeles fisurile europene și faptul că Germania și-a schimbat cancelarul iar Franța este în pragul alegerilor situație care i-a deschis o fereastră oportunitate. De asemenea a contat plecare Angliei din UE, comunitate care a deveni mai slabă militar și politic. Minimumul pe care Rusia l-a dorit a fost reîntoarcerea Europei la stadiul dinainte de 1997, fără lărgirea alianței NATO și la fidelizarea Ucrainei prin introducerea în Comunitatea Statelor Independente a acesteia. Chestiuni minime pentru Rusia care s-a întors la masa puterilor globale de la o simplă putere regională folosind presiunea militară de la granița Ucrainei și punând comunitatea internațională într-o situație impredictibilă.

Hotărât să oprească creșterea China, Trump a inițiat un război comercial în 2018 și a încercat să submineze gigantul tehnologic Huawei și alte corporații chineze care amenințau dominația tehnologică a Statelor Unite. Administrația sa a dezvoltat, de asemenea, relații mai strânse cu Taiwan și a contestat pretențiile Beijingului în Marea Chinei de Sud. Al Doilea Război Rece era în derulare deși unii nu-l doreau iar alții nu-l recunoșteau. De fapt ce se întmplă acum nu însemnă că China ajută Rusia, China se ajuta pe ea securizându-și vecinul de la graniță.

Beijing un nou moment în lupta de mare putere favorabil lui Xi

În declarația comună publicată de Kremlin, Putin și Xi au cerut Occidentului să „abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Cerere hilară pentru ca Rusia a trasat o nouă „Cortină de fier” în flancul estic de la Marea Neagră la Marea Baltică. A creat o zonă A2/AD în Crimeea și se pregătește să redeschidă silozurile nucleare din Belarus odată cu schimbarea Constituție prin referendum în primăvara aceasta, referendum care va securizat totodată și poziția lui Lukașenko pe eșichierul politic din Belarus.. În Crimeea Rusia a modernizat fostul depozit nuclear de la Feodosia pe care l-a dotat cu sisteme de apărare S-400. De asemenea, China subliniază că „înțelege și susține propunerile formulate de Federația Rusă pentru construirea unor garanții de securitate în Europa”. E și norma își apăra propriile investiții în Drumul Mătăsii din Balcani sau din Italia și Grecia. În același timp, declarația face referire și la interesele Chinei, care acuză alianțele comerciale și de securitate ale SUA în propria regiune. „Părțile se opun formării de blocuri și tabere de opoziție în regiunea Asia-Pacific și rămân foarte atente cu privire la impactul negativ al strategiei SUA în regiunea Indo-Pacific”, precizează documentul. Da QUAD-ul își intensifica operațiunile în Asia iar în curând va adăuga Coreea de Sud un aliat care controlează China și Coreea de Nord. Guvernul chinez consideră tensiunile din Europa drept un test pentru determinarea influenței americane, care ar putea totodată să distragă atenția Washingtonului de la disputa cu Beijingul, principalul său rival strategic. Promisiunile Chinei de susținere economică și politică a Rusiei submineze parțial strategia lui Joe Biden de a-l izola pe Putin și crește influența Beijingului inclusiv în Europa Centrală și de Est. Moscova a activat oamenii de influență precum președintele Serbie, Vucici, președintele Croației Zoran Milanovic și pe cel al Ungariei, Orban, un vechi camarad cu care s-a înțeles perfect de-a lungul celor 12 întâlniri dintre cei doi. Vladimir Putin a mers la Beijing cu un cadou pentru China: suplimentarea cu 10 miliarde de metri cubi pe an a livrărilor de gaz. Un contract de 118 miliarde de dolari a fost semnat de cei doi lideri. Deci pe lângă criza din Ucraina, Xi și Putin au discutat și despre afaceri. Putin a spus că Rusia a pregătit un nou acord pentru a crește exporturile de gaze [1] către China la 48 de miliarde de metri cubi pe an printr-o nouă conductă care va livra 10 miliarde de metri cubi anual din regiunea sa din Orientul Îndepărtat. Putin a mai spus că dorește să crească comerțul dintre cele două superputeri la un volum de 200 de miliarde de dolari, în creștere de la 140 de miliarde de dolari nivel atins în 2021. În semn de strângere a legături dintre cele două state, compania petrolieră susținută de statul rus, Rosneft, a anunțat că va furniza Chinei 100 de milioane de tone de petrol în următorul deceniu. Producătorul rus a spus că este cel mai mare exportator de petrol către China, furnizând 7% din cererea sa anuală. Companiile Rosneft și CNPC au semnat, de asemenea, un memorandum de cooperare pentru a-și consolida capacitățile cu emisii reduse de carbon, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și dezvoltarea tehnologiilor de captare a carbonului.

Între timp, în Europa, există temeri că, în cazul în care criza actuală Rusia-Ucraina ar escalada într-un conflict militar, Putin ar putea opta pentru controlul țării sale asupra aprovizionării cu gaze naturale pentru a crește presiunea pe continent. Rusia furnizează aproximativ 30% din gazul natural al Uniunii Europene, livrările din țară jucând un rol vital în generarea de energie și încălzirea locuințelor în Europa Centrală și de Est dar și în Vest. Anul acesta Gazprom a finalizat unui studiu de fezabilitate pentru proiectul gazoductului „Soyuz-Vostok”. Conducta va trece prin teritoriul Mongoliei şi va completa gazoductul „Puterea Siberiei – 2 [2]„. Lungimea totală a gazoductului pe teritoriul Mongoliei va fi de 962,9 km. Lucrările de construcție la proiect ar putea începe în 2024. Conducta de gaze ar putea fi operațională în 2027-2028.

Un comunicat al Ministerului chinez al Afacerilor Externe a spus că cei doi lideri „au avut un schimb de opinii aprofundat și amănunțit cu privire la relațiile dintre China și Rusia și o serie de probleme majore privind securitatea și stabilitatea strategică internațională”. În declarația comună Rusia și China cer NATO să își oprească expansiunea și să renunțe la abordările specifice Războiului Rece. Rusia adaugă că sprijină China în chestiunea Taiwanului și se opune independenței și-au exprimat îngrijorările cu privire la avansarea planurilor SUA de a dezvolta sistemele defensive anti-rachetă la nivel mondial și de a-și trimite echipamentele în diferite regiuni ale lumii acestuia în orice formă ar fi solicitată. Aici vorbim de scuturile anti-rachetă din Polonia și România și de sistemele antirachetă THAAD [3] desfășurate de SUA în Coreea de Sud. În ajunul întâlnirii sale cu Xi, Putin a publicat o scrisoare în presa de stat din China în care a lăudat „noua eră” a relațiilor dintre China și Rusia. El a subliniat, de asemenea, legăturile economice și pe cele din domeniul energiei tot mai complexe dintre țările vecine. Putin a obținut ceea ce și-a dorit de la Xi. O legătură bazată pe interese economice și geopolitice și și-a securizat o parte din resursele financiare.

Orice este posibil în criza ucraineană

Putin părea să sugereze că Moscova va continua să negocieze cu omologii săi occidentali, deși anterior, diplomații ruși au insistat să primească un răspuns rapid din partea Occidentului. Ce ne sugerează acest lucru? Că răbdarea Rusiei a fost redusă de la început și țara lor poate oricând recurge la „măsuri tehnico-militare” pentru singurul motiv că diplomația nu aducea rezultate rapide și dezirabile. Te gândești la orice în acestă stare de impredictibilitate a evoluție a evenimentelor. Natura exactă a acelor posibile „măsuri tehnico-militare” nu a fost precizată. Presupunem ca ar fi vorba, de exemplu, de atacuri cibernetice, de desfășurarea de arme nucleare suplimentare care vizează Europa (probabil în Belarus) sau operațiuni militare.

Washington a cerut Moscovei să păstreze confidențial textul memorandumului pe care l-a trimis ca răspuns la cererile de securitate ruse. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost de acord fără tragere de inimă. El a spus ca acestea vor fi divulgate de aliații SUA(!?). Si așa a fost. Într-adevăr, pe 2 februarie, cotidianul spaniol El Pais a publicat textele răspunsurilor scrise atât ale SUA, cât și ale NATO la cererile Rusiei. De fapt se pare ca am asistat la o operațiune de „măsuri active” lansată de FSB. Autenticitatea documentelor publicate a fost confirmată la Moscova și la Washington. Astea sunt lecțiile Războiului Rece lansat în URSS de fostul președinte Iuri Andropov care a decretat că este imperativ ca toți ofițerii de informații ai KGB din străinătate sau de acasă, indiferent de funcție, să ia parte la pregătirea și desfășurarea măsurile active. În 1983, KGB-ul a instruit agenții săi americani să se opună posibilei realegeri a lui Reagan, iar posturilor din întreaga lume li sa ordonat să popularizeze sloganul „Reagan înseamnă război”. În ciuda eforturilor informațiilor sovietice, acest lucru a eșuat lamentabil dar operațiunea a sădit în multe cancelarii îndoieli și a scos în strada mii de demonstranți împotriva rachetelor nucleare desfășurate de americani în țările occidentale.

Negarea invaziei!

Ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, a declarat la începutul săptămânii trecute reporterilor că negările Rusiei privind intenția ostilă de a invada Ucraina nu se potrivesc cu realitatea de pe teren de-a lungul granițelor. În ultimele două săptămâni, numărul grupurilor de batalioane tactice în regiunea graniței a crescut iar pe 4 februarie acesta a ajuns, de la 60, la 83. Fiecare batalion are în jur de 750 de militari. Alte 14 batalioane sunt în tranzit, au declarat, sub condiția anonimității, surse oficiale ale SUA pentru Reuters. Cei aproximativ 62250 de militari sunt susținuți alți zeci de mii care formează personalul auxiliar pentru operațiuni de logistică, putere aeriană și sprijin medical. Au fost aduse inclusiv unitățile de geniu, adică pe înțelesul dumneavoastră cititorilor, cei care construiesc podurilor sau cum spune noi militari „lucrări de artă”. Asta însemnă ca gândirea operațională este schimbata față de cum ne-am imaginat noi. Pregătirea este pentru un război total. Oficialii americani au spus că prezența Rusiei de-a lungul granițelor Ucrainei este de peste 100.000 de persoane dar un oficial european din sistemul de securitate a estimat numărul la 130.000 [4].

S-a închis fereastra negocierilor diplomatice?

Nici nu mai știi ce să zici. Fluxul de lideri europeni în contact cu Putin este constant ba chiar au fost programate noi întâlnirii iar Kremlinul a negat în mod repetat orice plan de invazie. Dar situația din teren te împinge să te uiți în direcția unor operațiuni militare. În cartea profesorului Cristian Troncotă, intitulată „Mihail Moruzov și Frontul Secret”[5], întemeietorul primului serviciu de informații modern al României, Mihail Moruzov, rezuma într-o notă informativă modul de acțiune sovietic în lumea informațiilor: „Sovieticii una spun, alta gândesc și cu totul alta fac.” Perfect spus!

Dacă citești comunicatul de la Beijing dintre Putin și Xi un lucru îți sare în ochi: menționare Ucrainei. Est un indiciu ca Beijingul are o problemă cu situația de acolo. O invazie rusă a Ucrainei ar putea „deranja Beijingul” deși chinezi sprijină presiunea rusă asupra Kievului. Războiul mediatic între SUA și Moscova continuă indiferent ce operațiuni diplomatice sunt pe masă. Ambasada Rusiei la Washington a publicat o transcriere a unui schimb de opinii între ambasadorul Anatoli Antonov și Newsweek, în care diplomatul a spus că Statele Unite își inventează propriile pretexte pentru un războiul în Ucraina ca să poată face posibil un sprijin susținut din partea Occidentului. Indubitabil rușii continua construcția militară în jurul granițelor ucrainene.

Pregătirea de război a Rusiei continuă

Imaginile din satelit indica aceste lucruri. Aeronavele Su-25M, cea mai avansată versiune a avioanelor concepute pentru a ataca ținte terestre și ținte aeriene cu viteză redusă, au fost trimise în Belarus pentru a participa la „exercițiile” în curs. Rusia are, de asemenea, 20 până la 30 de nave de luptă în Marea Neagră și ar putea lansa atacuri amfibii de-a lungul coastei. O invazie în sud este și ea posibilă. De fapt orice este posibil al ora actuală în criza ucraineană. Oficialii occidentali sunt împărțiți în a spune dacă rușii ar încerca o invazie la scară largă sau parțială. În ambele situații ucrainenii ar forma o puternică mișcare de rezistență, atât populară, cât și militară. Din punctul meu de vedre o preluare a provinciilor Doneț și Lugansk care să cuprindă portul Mariupol ar fi opțiunea fezabilă pentru Putin.

Oficialii americani de la Departamentul de Stat au spus că aproximativ 7500 de cetățeni americani de acolo s-au înregistrat la Ambasada SUA la Kiev și, probabil, există câteva mii de alți care nu au făcut acest lucru. America le-a cerut acestora să plece. Dar, spre deosebire de Afganistan, care a necesitat o evacuare aeriană anul trecut, Ucraina are granițe terestre de vest cu patru țări NATO: Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Statele Unite mai au, de asemenea, aproximativ 300 de soldați americani în Ucraina, majoritatea consilieri militari ai Gărzii Naționale din Florida. Oficialii Pentagonului au spus că aceștia ar putea fi retrași rapid.

În ciuda amenințărilor cu invazia Occidentul folosește un set de opțiuni pentru a ajuta Ucraina. Acest set include opțiuni diplomatice și de asistență de securitate care să avertizeze împotriva unui război în estul Europei, trimiterea de echipamente militare defensive precum cele date de englezi, desfășurarea de forțe speciale pentru pregătirea militarilor ucraineni de către Canada sau vizite ale unor senatori americani sau oficiali de la Casa Albă la Kiev.

Europa falimentului militar (!?)

Dacă te uiți atent la situația aliaților NATO în Europa vezi ca printr-o felie de „cașcaval șvaițer”. Peste 15 tipuri de fregate, peste 20 de tipuri de tancuri ca să nu mai vorbesc despre numărul diferitelor transportoarelor blindate. Ca să faci mentenanța într-o situație de conflict trebuie să ai depozitul cu piese pentru fiecare tip „imediat după colț”. Imposibil. Americani au două tipuri de fregate și un singur tip de tancuri Abrams. Germania (populație 84 de milioane) deține 143 de avioane de vânătoare, dintre care multe sunt „canibalizate” (adică sunt folosite ca piese de schimb) pentru a le menține pe celelalte operaționale. În schimb, SUA vor avea în acest an aproape 100 de avioane de luptă F-35 la o bază numai în Regatul Unit. Statele Unite dețin 451 de F-15, plus alte sute de F-16, F-18, F-22 și F-35. Nu există apetit în Europa pentru război, nici pentru pregătirile pentru război deoarece SUA, încă păstrează pacea și oferă o garanție generală de securitate. Rezolvarea crizei Ucrainei nu este doar o problemă europeană. Din 2014, SUA au trimis Ucrainei peste 4,5 miliarde de dolari în asistență, cu 2,5 miliarde de dolari în asistență militară, potrivit Departamentului de Stat. Dar nu a trimis niciun ajutor letal până când președintele Trump nu a intrat în funcție. Chiar și acum, cele mai mari articole trimise de SUA către ucraineni au fost 16 bărci de patrulare, aproximativ de dimensiunea unui „cabine de comandă” de pe un crucișător american și rachete antitanc în valoare de 39 de milioane de dolari. Între timp, SUA au suspendat o parte din acest ajutor până când Ucraina va reforma administrația forțelor sale armate. Peste 100 de membri ai forțelor speciale de elită britanice au fost trimiși în Ucraina, pe fondul temerilor că o invazie rusă este iminentă scrie publicația Mirror. Trupele din SAS, SBS, Regimentul Special de Recunoaștere și Grupul de Sprijin al Forțelor Speciale vor lucra în Ucraina în calitate de consilieri militari. SAS și SBS au acționat și în Siria. În conformitate cu ultimele dezvăluiri ale serviciilor de informații americane, după începerea exercițiilor din Belarus, se spune că Rusia ar putea invada Ucraina în doar două zile într-o invazie care poate ucide 50.000 de civili și ar duce la o criză umanitară care ar implica aproximativ 5 milioane de refugiați. Și mai este un fapt îngrijorător: oficialii armatei și a serviciilor de informații americane cred că Rusia urmează să desfășoare un exercițiu major cu arme nucleare în următoarele săptămâni, ca avertisment pentru NATO să nu intervină în cazul în care Vladimir Putin va invada Ucraina. Generalul Mark Milley, Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore și Avril Haines, directorul informațiilor naționale, au declarat la Comisia de apărare de la Congresul SUA că Putin plănuiește să înceapă exercițiile nucleare la mijlocul lunii februarie, potrivit declarației unui participant la discuții, un consilier al comisie din Congresul SUA. Rusia ține de obicei exercițiile nucleare anuale în toamnă. Anul acesta Putin a decis să le organizeze la începutul anului. De asemenea Rusia a desfășurat în Belarus deja mii de trupe, inclusiv forțele speciale Spetsnaz, împreună cu rachete Iskander care pot fi echipate cu încărcătura nucleară, avioane de luptă și sisteme antiaeriene S-400.

Situația actuală este una extrem de complicată. Negocierile la nivel de șefi de state continua cu Scholz la Washington, Macron la Moscova și cu ministrul de externe german, Annalena Baerbock, la Kiev. Într-o ieșire dură la începutul pandemiei de coronavirus, Scholz – care era pe atunci ministrul de finanțe al Germaniei – a anunțat că va scoate o „bazooka” (figurativă) pentru a ajuta companiile să facă față crizei, punând deoparte mai mult de 1 trilion de euro în ajutor financiar de stat. Acum după modul în care este privită la Washington politica Cancelarului Germaniei față de Rusia s-ar putea să aibă nevoie să facă un gest la fel de expansiv pentru a atenua preocupările oficialilor de la Washingtonului. Într-o telegramă diplomatică confidențială trimisă de la Washington ambasadorul german doamna Haber începe textul cu propoziția „Berlin, avem o problemă”, ea avertizând că Germania riscă să fie prezentată ca un partener în care nu trebuie să ai încredere. Telegrama fost devoalată parțial de o sursă a „Der Spiegel”.

În încheiere putem afirma că situația Ucrainei are un corespondent în Asia. O cedare a administrație Biden în fața Rusie, în criza Ucrainei, însemnă deschiderea unei cutii a Pandorei în Asia. Ea ar da Beijingului posibilitatea de a atacat Taiwanul într-un viitor apropiat.

[1] Gazul rusesc ajunge în China prin Power of Siberia, cel mai mare sistem de transport de gaze din estul Rusiei. Capacitatea de export a gazoductului este de 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Primele livrări de gaze rusești către China pe ruta „estică” au început în decembrie 2019, în baza unui contract de 400 de miliarde de dolari pe 30 de ani încheiat în 2014 între Gazprom și CNPC din China. Volumul anual al livrărilor de gaze este de 38 de miliarde de metri cubi. Acestă capacitatea este planificată să fie atinsă până în 2025.

[2] Conducta va permite furnizarea a 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an în China.

[3] THAAD este un sistem de apărare antirachetă conceput pentru a distruge rachetele balistice cu rază scurtă, medie și intermediară de acțiune prin interceptarea lor în timpul coborârii sau reintrării în atmosferă. Lockheed a fabricat numeroase sisteme THAAD din 2008 pentru implementarea pe teritoriul SUA și în alte locații strategice precum: Arabia Saudită, Israel, Coreea de Sud sau Japonia.

[4] Washington Post ianuarie 06/02/2022

[5] „Mihail Moruzov și Frontul Secret” pagina 365