Generalul unul dintre cei mai apreciați militari de la Pentagon, în anii 90, a fost favorizat să devină președinte al Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore dar în urma unor dezvăluiri despre o relație extraconjugală cu un angajat civil al Agenției Centrale de Informații în anii 1980, el a rămas vicepreședinte până în mai 2000, când a fost numit Comandant Suprem Aliat în Europa pentru Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Expunerea sa a fost despre ”Operațiunea Furtună în deșert”. Nu am să vorbesc însă despre această operațiune de eliberare a Kuweitului de sub ocupația lui Saddam, am să vorbesc despre ceea ce spunea Bill Clinton referitor la operațiunile din spatele cortinei, apropos de recenta întâlnire a șefilor spionajului de la Shangri-La. Bill Clinton, scrie în memoriile sale intitulate ”My Life” (cartea a fost publicată în 22 iunie 2004 de Knopf Publishing Group și a devenit un bestseller) că Ralston a fost folosit pentru a rezolva o situație potențial complicată cu Pakistanul, în care SUA urma să folosească spațiul aerian pakistanez pentru a lovi organizația Al-Qaeda, la o întâlnire a liderilor acesteia din Afganistan.

Lovitura era răspunsul Pentagonului la bombardarea  ambasadelor SUA din Kenya și Tanzania. A existat îngrijorarea că serviciile de informații ale Pakistanului, știind fiind relațiile relativ apropiate între talibani și serviciu de informații pakistanez- Inter Services Intelligence (ISI)-vor informa țintele sau chiar mai rău ar presupune că rachetele care vor survola spațiul aerian al Pakistanului provin din India, declanșând potențial un conflict nuclear. După cum scrie Clinton în carte „am hotărât să-l trimitem pe vicepreședintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, generalul Joe Ralston, să ia cina cu comandantul militar pakistanez la momentul în care au fost programate atacurile. Ralston urma să-i spună generalului pakistanez ce se va întâmpla cu câteva minute înainte ca rachetele noastre să invadeze spațiul aerian pakistanez, prea târziu pentru a alerta talibanii sau Al-Qaida, dar la timp pentru a evita ca acestea să fie doborâte sau să provoace un contraatac asupra Indiei”. Cam așa se rezolvă unele situați mai complicate. De aceea întâlnirea de la Singapore, în marja summitului de securitate din Asia, Shangri-La Dialog, este extrem de importantă.

Întâlnirea spionilor

Țara mitică Shangri-La este relatarea fictivă a romancierului James Hilton despre legendarul paradis tibetan Shambala. În romanul lui Hilton din 1933, ”Lost Horizon”, el schimbă numele paradisului în Shangri-La. Acest paradis tibetan, Shangri-la, se pare că este situat în sudul Chinei, în punctul în care Tibetul, Sichuan și Yunnan se întâlnesc. Despre acest oraș mitic se spunea că este un loc în care oamenii au trăit de sute ani în armonie cu natura. Se pare că în aceiași armonie s-au întâlnit și cei 40 de șefii ai spionajului mondial la Singapore.

O întâlnire discretă ținută într-un loc secret în fiecare an odată cu summitul. Este pentru prima dată când aceasta este menționată. Șefii spionajului din SUA, China și India au fost printre cei prezenți. De asemenea ”Five Eyes”, structura globală de spionaj alcătuita din Australia, SUA, Canada, Marea Britanie și Noua Zeelandă, a fost prezentă. Five Eyes pentru adună și împărtășește o gamă largă de informații, iar oficialii lor de informații se întâlnesc frecvent. De ce oare a fost necesară o astfel de întâlnire? Există un cod nespus în rândul serviciilor de informații.

Ele  pot vorbi atunci când o diplomație oficială nu este capabilă și devin  un factor foarte important în perioadele de tensiune, iar evenimentul din Singapore ajută la promovarea acestui lucru. Deși au fost disponibile puține detalii despre discuțiile specifice din Singapore, războiul Rusiei în Ucraina și criminalitatea transnațională au fost puncte pe agenda întâlnirilor în plen și bilaterale. ”SUA au fost reprezentată de directorul National Intelligence, Avril Haines, șeful comunității de informații din țara sa, în timp ce China a fost si ea printre celelalte țări prezente, în ciuda tensiunilor dintre cele două superputeri” scrie Reuters.

La reuniunea principală prim-ministrul australian Anthony Albanese a ținut discursul de început, în timp ce secretarul american al apărării Lloyd Austin, ministrul chinez al apărării Li Shangfu și omologii din Marea Britanie, Japonia, Canada, Indonezia și Coreea de Sud au continuat. Secretarul american al apărării Lloyd Austin și ministrul chinez al apărării Li Shangfu și-au limitat interacțiunea la o strângere de mână înainte de cina de vineri seara, unde s-au așezat la aceeași masă, dar nu suficient de aproape pentru a vorbi unul cu celălalt.

În schimb, Austin și Li au susținut discursuri în care și-au învinuit reciproc guvernele pentru întreruperea comunicațiilor, în timp ce sâmbătă, 4 iunie 2023, un distrugător chinez a mers în zig-zag în fața unei nave de război americane — la 150 de metri de la prova — în strâmtoarea Taiwan. ”Nu căutăm conflicte sau confruntări, dar nu vom tresări în fața hărțuirii sau constrângerii”, a spus Austin. Li, la rândul său, a vorbit de dorința de „hegemonie” a unei anumite „mari puteri”. Austin a declarat că Statele Unite nu încearcă să creeze un nou NATO în Asia prin parteneriatele sale aprofundate cu o serie de puteri regionale.

Li, neclintit, a spus că încercările de a crea alianțe „asemănătoare NATO” ar trimite Asia „într-un vârtej de dispute și conflicte”. Și comentariile pot continua la adresa celor două declarații. La o discuție despre securitatea cibernetică din cadrul întâlnirii principale, Avril Haines a spus, ca răspuns la o întrebare a unui ofițer chinez, că cooperarea între țări lor este esențială. „Este absolut esențial, chiar și atunci când există neîncredere și chiar și atunci când vă confruntați efectiv cu adversari, să încercați în continuare să lucrați și să cooperați în probleme de interes reciproc și, de asemenea, să încercați să gestionați potențialul de escaladare”, a spus ea-așa cum scrie Reuters.

De fapt directorul CIA, William Burns, a vizitat China luna trecută pentru discuții cu omologii chinezi, în timp ce administrația Biden încearcă să stimuleze comunicațiile cu Beijingul. William J. Burns, a călătorit foarte mult pe glob de la preluarea mandatului, întâlnindu-se în mod regulat cu omologii săi străini și cu câțiva lideri mondiali, punând în aplicare abilitățile pe care le-a perfecționat ca diplomat de carieră respectat timp de decenii în misiunea șefului de informații care este astăzi.

Cum spuneam mai sus în mai, Burns a devenit cel mai înalt nivel din S.U.A. oficial să viziteze China de la preluarea mandatului președintelui Biden (secretarul adjunct de stat Wendy Sherman a mers acolo în iulie 2021). Misiunea secretă, raportată pentru prima dată de Financial Times, a venit în timp ce Washingtonul căuta să calmeze tensiunile cu cel mai serios rival global al său. Directorii CIA călătoresc în mod regulat în străinătate și își găzduiesc omologii în SUA. Burns a venit la CIA după trei decenii ca diplomat de carieră timp în care a urcat treptele diplomație americane în eșaloanele superioare ale Departamentului de Stat, inclusiv o perioadă foarte scurtă ca secretar de stat interimar în 2009.

De notat: a petrecut ani la Moscova ca angajat al ambasadei și mai târziu în calitate de ambasador, oferindu-i o perspectivă unică asupra președintelui rus Vladimir Putin. Un inventar al călătoriilor sale cunoscute în străinătate realizat de The Daily 202/Washington Post a găsit mai mult de o duzină de destinații, începând cu o călătorie din aprilie 2021 în Afganistan. S-a întors acolo în august pentru a se întâlni cu liderul de facto al talibanilor, Abdul Ghani Baradar.

Foarte interesant traseul lui Burns: a fost în Israel și pe teritoriul palestinian (august 2021, ianuarie 2023); Germania și Ucraina (ianuarie 2022); s-a întâlnit cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman în orașul Jeddah (aprilie 2022); înapoi în Ucraina (noiembrie 2022); s-a întâlnit cu omologul său rus în Turcia (noiembrie 2022); Libia (ianuarie 2023); Ucraina din nou (ianuarie 2023); Egipt (ianuarie 2023); Arabia Saudită (aprilie 2023); și Grecia (mai 2023).

Fostul ambasador al Franței în Statele Unite, Gerard Araud scrie pe Twitter: ”Burns, un diplomat experimentat, știu bine, joacă un rol discret și central în această administrație. Este unul dintre cei mai echilibrați, realiști și constructivi diplomați americani pe care i-am întâlnit vreodată”. Și ca să înțelegem bine pot spune că în calitate de director al CIA, el raportează direct și numai președintelui. Asta îi oferă un nivel puternic de credibilitate în fața oficialilor mondiali. La reuniunea de la Shangri-La niciun reprezentant rus nu a fost prezent. În schimb ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, Volodimr V. Havrilov, a fost la Dialogul Shangri-La, dar a spus că nu a participat la întâlnirea de informații conform celor transmise de Reuters. La sesiunea principală au participat 600 de invitați din 49 de state.

Provocă Beijingul America în Asia?

Riscul de conflict în Pacificul de Vest este în creștere pe măsură ce China ridică mizele militare cu scopul de a domina regiunea. Administrația Biden va trebui să-și păstreze nervii, în timp ce se pregătește pentru un răspuns mai agresiv dacă Partidul Comunist Chinez continuă să forțeze lucrurile. Luați în considerare acțiunile Chinei din ultimele două săptămâni:

(1) Pe 26 mai, un avion de luptă chinez J-16 a zburat la 400 de metri în fața unui avion de recunoaștere al SUA RC-135 care se afla în spațiul aerian internațional deasupra Mării Chinei de Sud.

Interceptarea neprofesională a forțat avionul american să zboare prin traseul avionului și a fost o încercare clară de intimidare;

(2) Oficialii chinezi din domeniul apărării au respins cererea secretarului american al apărării, Lloyd Austin, pentru o întâlnire bilaterală în marginea conferinței anuale de securitate din Singapore; astfel de întâlniri au devenit o rutină la conferința anuală, iar Austin a criticat opoziția Chinei față de comunicarea militară, care ar putea reduce neînțelegerile;

(3) Pe 4 iunie 2023 o navă chineză a ajuns la 150 de metri de un distrugător de rachete american care traversa strâmtoarea Taiwan însoțit de o navă de război canadiană. SUA consideră pe bună dreptate astfel de patrule ca fiind esențiale pentru menținerea principiului libertății de navigație, dar China revendică strâmtoarea drept calea sa teritorială. Administrația Biden pe lângă eforturile de a închega un dialog cu Beijingul a discutat și despre un ordin executiv care va impune noi restricții asupra investițiilor americane în China.

Un editorial recent din China Daily, un organ guvernamental de propagandă, a avertizat SUA să nu-l publice. În timp ce conducerea chineză vrea ca sancțiunile împotriva ministrului apărării Li Shangfu să fie eliminate, manevrează Havana pentru a construi o bază a serviciilor secrete chineze Guoanbu/MSS pe teritoriul acesteia.

Potrivit oficialilor americani din informații China și Cuba au ajuns la un acord secret pentru ca Beijingul să înființeze o facilitate electronică de interceptare pe insulă, într-o nouă provocare geopolitică a Beijingului. O instalație de interceptare în Cuba, la aproximativ 160 de km de Florida, ar permite serviciilor de informații chineze să capteze comunicațiile electronice, numite SIGINT, care ar include monitorizarea unei game largi de comunicații, inclusiv e-mailuri, apeluri telefonice și transmisii prin satelit în sud-estul Statelor Unite, unde se află multe baze militare dar și să monitorizeze traficul naval militar din zona aceea.

Revenind din această paranteză Li a fost sancționat în 2018 pentru achiziționarea de avioane și echipamente de luptă și sisteme S-400 de la principalul exportator de arme al Rusiei. Provocările militare ar putea fi modalitatea Chinei de a amenința SUA cu ceea ce s-ar putea întâmpla dacă vor continua sancțiunile și controalele pentru  tehnologia de ultimă oră care pelacă la export. Haide totuși să o spunem pe șleau: indiferent de ceea ce face Biden, obiectivul militar clar al Chinei este să împingă SUA afară din Pacificul de Vest și acest obiectiv devine din ce în ce mai îndrăzneț pe măsură ce puterea sa militară crește rapid. Xi i-a avertizat pe oficialii chinezi de securitate națională săptămâna trecută că ar trebui să se pregătească pentru scenariul „cel mai rău” și pentru „mări furtunoase”.

Este clar riscul unei confruntări accidentale este în creștere, dar la fel crește și riscul ca China să perceapă o slăbiciune dacă Biden nu răspunde provocărilor sale. Un război în Pacificul de Vest ar fi un dezastru. Dar ”șoimii de război” chinezi trebuie să înțeleagă că provocările lor militare îngreunează ca o administrație americană să urmărească detensionarea bilaterală.

Ce s-a discutat la Shangri-La

În discursul de deschidere, premierul australian Anthony Albanese a spus că se teme că o „ruptură” a dialogului dintre SUA și China ar putea declanșa un lanț de escaladare care „ar fi devastator pentru lume”. La rândul său Generalul Yoshihide Yoshida, șeful de stat major al Forțelor de Auto-apărare din Japonia, a declarat că comunitatea internațională se află într-un moment de cotitură, cu spectrul războiului planând asupra Asiei. A urmat ministrul apărării din Indonezia, Prabowo Subianto, care a avertizat că „pericolul de catastrofă este aproape”.

Secretarul american al Apărării a intenționat să scadă temperatura momentului. Sâmbătă 3 iunie, Austin a insistat că Statele Unite nu au dorința de a schimba status quo-ul din jurul Taiwanului – democrația insulară autonomă pe care Beijingul o pretinde ca parte a Chinei – și crede că conflictul din regiune nu este nici „iminent, nici inevitabil”. Apoi a anunțat actualul refuz al Beijingului de a angaja Statele Unite într-un dialog mai substanțial. „Cu cât vorbim mai mult, cu atât mai mult putem evita neînțelegerile și calculele greșite care ar putea duce la criză sau conflict”, a spus Austin, așa cum relatează Washington Post. Li, de asemenea, nu a comentat asupra Taiwanului, doar a declarat că insula va fi inevitabil „realipită” comunității continentale.

El a ridicat din umeri la incidentul din strâmtoarea Taiwan, spunând că navele navale americane și aliate care tranzitează calea navigabilă strategică nu făceau o „trecere inocentă” și că ele alimentează tensiunile. „Ce rost are să mergi acolo?” întrebă Li. „În China spunem mereu: „Ai grijă de treburile tale”.  Deși Li l-a refuzat pe Austin el și-a făcut timp pentru omologul său german, ministrul Pistorious. Cei doi „au abordat în mod deschis punctele critice spun sursele din Singapore. Și cu toate acestea Germania a declarat duminică, 4 iunie 2023, că va trimite două nave militare în Marea Chinei de Sud anul viitor. Reuters relatează că Berlinul a făcut ceva similar în 2021, care la acea vreme a marcat o pauză de aproape două decenii față de precedenta incursiune. Potrivit ministrului Apărării, Boris Pistorius, cele două nave convocate pentru acea desfășurare din 2024 — o fregată și o navă de aprovizionare — „sunt dedicate protecției ordinii internaționale bazate pe reguli la care am aderat cu toții și de care ar trebui să beneficiem cu toții, fie că este în Marea Mediterană, în Golful Bengal sau în Marea Chinei de Sud”.

Președintele Biden a lansat recent ideea unui „dezgheț” între cele două țări. Dar o astfel de apropiere este puțin probabilă pe termen scurt. China vede dialogului cu SUA ca fiind nefavorabili pentru ei. Aceasta este o sursă de îngrijorare crescândă în regiune. Nimeni în Asia nu vrea să trăiască la umbra unui vecin uriaș înarmat până în dinți inclusiv cu arme nucleare. Toții vor soare!  Important, pentru evoluțiile din Asia, este și faptul că după Shangri-La, Loyd Austin și-a vizitat omologul indian la New Delhi. În timp ce erau acolo, Austin și ministrul Apărării Rajnath Singh au discutat „o nouă foaie de parcurs pentru cooperarea militară industrială dintre SUA și India, care va accelera și cooperarea tehnologică și coproducția în domenii precum sistemele de luptă aeriană (discutam despre F-21 un F-16 modernizat la standarde de ultimă oră) și de mobilitate terestră, pentru sistemele de informații, supraveghere și recunoaștere, pentru fabricarea de muniții și producerea de submarine„, potrivit echipei de presă a lui Austin.

Prim-ministrul indian Narendra Modi este programat să viziteze Washington, D.C., în aproximativ două săptămâni. Între timp, „India caută să cumpere 18 vehicule aeriene fără pilot, care pot gi folosite la altitudine mare, înarmate, de la General Atomics Aeronautical Systems Inc., pentru o valoare estimată la 1,5 miliarde de dolari până la 2 miliarde de dolari”, a informat Associated Press luni 5 iunie 2023 de la New Delhi. Mai mult decât atât, „Rapoartele din mass-media indiene au spus că o producție și fabricație în comun de motoare de avioane de luptă, vehicule de luptă de infanterie, obuziere și munițiile lor de precizie au fost discutate luna trecută la Washington, la o reuniune a Grupului de politică de apărare dintre SUA și India”. Ce să înțelegem? Parteneriatul între SUA-India în Indo-Pacific se consolidează în timp ce de partea cealaltă este binomul China-Pakistan?.

Calea de urmat între Washington si Beijing?

Timp de câteva săptămâni, un val de întâlniri între oficiali americani și chinezi a părut să semnaleze că cele două țări încearcă să reducă tensiunile. Mai întâi, consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, s-a întâlnit cu cel mai înalt diplomat al Chinei, Wang Yi, la Viena, în mai.

Apoi, înalți oficiali comerciali ai celor două țări au purtat discuții, prima întâlnire bilaterală la nivel de cabinet la Washington în ultimele luni. Ambasadorul Chinei a sosit și el la Washington săptămâna trecută, ocupând în cele din urmă un post care era vacant din ianuarie. Dar chiar dacă Beijingul a revenit la masă cu privire la unele probleme, a adoptat o poziție și mai dură față de altele, complicând „dezghețul” în relațiile dintre SUA și China pe care președintele Biden îl prezisese luna trecută. China a pus la îndoială sinceritatea Washingtonului, a respins controalele asupra exporturilor de tehnologie din SUA prin impunerea propriilor restricții și a cerut renunțarea la sancțiuni.

John Kerry, reprezentantul pentru politici climatice al lui Biden, a declarat luna trecută că China l-a invitat să viziteze Beijingul într-un „termen apropiat”. Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a spus în aprilie că speră să viziteze China, încercând să creeze o relație economică „constructivă” și „sănătoasă”. Pentru China, reluarea discuțiilor comerciale cu SUA ar putea contribui la relansarea economiei interne. Redresarea Chinei în acest an, după trei ani de restricții stricte „zero Covid”, a fost inegală, iar creșterea exporturilor a încetinit.

Tensiunile geopolitice, precum și concentrarea Chinei pe securitatea națională, au creat un mediu de afaceri incert. China a primit în ultimul timp o serie de vizite de afaceri ale unor antreprenori proeminenți, inclusiv Tim Cook, directorul executiv al Apple, în martie, și Elon Musk, directorul executiv al Tesla, săptămâna aceasta. Ministrul de externe al Chinei, Qin Gang, a folosit o întâlnire cu domnul Musk pentru a transmite punctele de discuție ale Beijingului referitoare la o relație „sănătoasă, stabilă și constructivă” între SUA și China relație care a adus beneficii ambelor țări și lumii. Qin a spus că cele două țări trebuie să știe când „să calce pe frână” pentru „a evita conducerea periculoasă” și când „să calce pe pedala de accelerație” pentru a promova cooperarea scrie New York Times.

Problema Beijingului este interzicerea accesului la tehnologii și mă refer aici la parteneriatul SUA-Japonia-Olanda referitor la producția de chipurile utilizate inclusiv în China. La rândul său guvernul chinez a interzis companiilor care gestionează informații critice să cumpere microcipuri produse de Micron Technology din Boise, Idaho. Chipurile companiei, care sunt folosite pentru stocarea memoriei în toate tipurile de electronice, cum ar fi telefoanele și computerele, au fost considerate că prezintă „probleme relativ grave de securitate cibernetică” după o analiză amănunțită a organul de supraveghere al internetului din China. Așa o fi (!?).

Micron a spus că „evaluează” constatarea guvernului și va lua o decizie cu ce va face în continuare. Analiștii au spus că compania, care vinde chipuri în China de ani de zile, s-ar putea trezi dată afară din afacerile viitoare ale companiilor chineze. Anul trecut, administrația Biden a luat măsuri dure pentru a bloca accesul producătorilor chinezi la instrumentele cruciale necesare pentru a produce chipuri avansate, precum și accesul la chipurile care rulează pe supercalculatoare și creează algoritmi puternici de inteligență artificială.

La Beijing, dezvăluirile lui Edward J. Snowden, fostul contractor de informații din SUA, au scos la iveală vulnerabilitatea de a se baza prea mult pe tehnologia americană. Cine are de câștigat din interzicerea Micron? Se pare că este vorba de companiile Samsung și SK Hynix. Cele două companii vor prelua clienți de la Micron, care a raportat vânzări de 3,3 miliarde de dolari în China în 2022. Va face Coreea de Sud acest pas care-i va afecta inclusiv securitatea militară asigurată de Pentagon?

Administrația Biden a anunțat noi limite pentru vânzarea tehnologiei semiconductoarelor către China, un pas care a vizat paralizarea accesului Beijingului la tehnologiile critice care sunt necesare pentru orice, de la supercomputere la arme ghidate. Mișcările sunt cel mai clar semn de până acum că un impas periculoas între cele două superputeri majore ale lumii are loc din ce în ce mai mult în sfera tehnologică.

Statele Unite încearcă să stabilească o supremație asupra tehnologiei avansate de calcul și a semiconductorilor, care este esențială pentru ambițiile militare și economice ale Chinei. Pachetul de restricții, care a fost lansat de Departamentul Comerțului, este conceput în mare parte pentru a încetini progresul programelor militare chineze, care folosesc supercalculatoare pentru a modela explozii nucleare, a ghida arme hipersonice și printre altele pentru a stabili rețele avansate pentru supravegherea dizidenților și minorităților.  Experții în tehnologie au spus că regulile par să impună cele mai ample controale la export emise într-un deceniu.

Deși sunt similare cu represiunea administrației Trump împotriva gigantului de telecomunicații Huawei, noile reguli sunt mult mai extinse afectând zeci de firme chineze. Și, spre deosebire de abordarea administrației Trump – care a fost văzută ca fiind agresivă, dar împrăștiată – regulile par să stabilească o politică cuprinzătoare care va opri exporturile de ultimă oră către o serie de companii de tehnologie chineză și va opri capacitatea în curs de dezvoltare a Chinei de a produce ea însăși cipuri avansate.

Post Scriptum: Chipurile bată-le vina! Micron Technology, de care am vorbit mai sus, a declarat că va investi aproximativ 3,6 miliarde de dolari în fabricarea avansată de chipuri de memorie în Japonia, într-o fabrica la Hiroșima cu sprijinul guvernului japonez. Olanda produce cele mai avansate mașini pentru chipuri.

Cea mai avansată mașină de la ASML, care costă 160 de milioane de dolari, cântărește 180 de tone și necesită trei avioane Boeing 747 pentru a fi livrată. ASML intenționează să construiască anul acesta 55 dintre cele mai avansate mașini ale sale și peste 60 anul viitor. Compania evaluează dacă poate crește până la 90 de mașini pe an până în 2025.

Unul dintre motivele pentru care ASML se bucură de monopol în realizarea produsului său de top, cunoscut sub numele de ”mașina de litografie ultravioletă externă”, este că trei rivali uriași de chipuri — Taiwan Semiconductor Manufacturing Co., Samsung Electronics Co. și Intel Corp. — s-au unit în urmă cu un deceniu pentru a investi  în compania olandeză, a cărei tehnologie de vârf necesită cercetare și dezvoltare intensivă.

Ca să înțelegeți mai bine ce însemna o mașină ASML am să vă dau următoare explicație: mașinile ASML desenează o tablă de șah formată din linii subțiri – o fracțiune din lățimea unui fir de păr uman – pe plachete de siliciu; aceste linii sunt apoi gravate pentru a crea tranzistoare mici; cu cât sunt mai mulți tranzistori pe o bucată de siliciu, cu atât cipul este mai puternic; specialitatea ASML este că mașinile sale imprimă cele mai subțiri linii din lume.

Cu toate acestea, producătorii de chipuri se confruntă acum cu o provocare descurajantă. Predicția lui Moore (Legea lui Moore descrie faptul că numărul de tranzistori care pot fi plasați pe un circuit integrat se dublează aproximativ la fiecare doi ani; această tendință a continuat de mai bine de o jumătate de secol) a rămas în urmă, iar cadența este acum mai aproape de trei ani. Cele mai recente cipuri de 3 nanometri, produse în masă pentru iPhone-urile din acest an, vor fi urmate de ceea ce unii consideră a fi un salt și mai mare înainte, până la 2nm, până în 2025.

“Dar odată ce ajungi la 1,5nm, poate 1nm, Legea lui Moore este 100% moartă”, spune Ben Bajarin, analist de tehnologie la Creative Strategies, cu sediul în Silicon Valley. “Pur și simplu nu mai există nicio posibilitate”. Și un ultim aspect: Japonia și Țările de Jos au convenit cu SUA să înceapă restricționarea exporturilor de echipamente avansate de fabricare a chipurilor către China, unindu-și eforturile cu administrației Biden pentru a încetini dezvoltarea militară a Chinei prin tăierea accesului la tehnologii avansate.

Conform acordului încheiat, Olanda va interzice companiei ASML Holding NV vânzarea către China a celui mai avansat tip de echipament din linia de litografie ultravioletă (EUV) a companiei. Echipamentul este esențial pentru realizarea chipurilor de ultimă generație. Japonia va stabili limite similare pentru Nikon Corp.

Sprijinul guvernului japonez și cel olandez este esențial pentru succesul politicii SUA de control al exporturilor din cauza unui număr mic de producători de echipamente de fabricare a semiconductoarelor.