Ultimele luni ne-au convins că fără sprijinul Chinei Rusia nu ar face față în Ucraina. Recenta vizită a secretarului de stat Blinken la Beijing a avut cap de afiș pe agenda întâlnirii cu președintele Xi sprijinul dat de chinezi Rusiei. Beijingul a oferit însă puține indicii că va merge în acord cu cererea SUA, crescând potențialul unor tensiuni aprinse între cele mai mari două economii ale lumii înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie din SUA.

Tensiunile tot mai mari asupra Rusiei reprezintă o abatere de la ceea ce în ultimele luni a fost o îmbunătățire constantă a legăturilor dintre SUA și China. Xi nu s-a adresat deloc Rusiei în declarațiile sale publice în timp ce s-a întâlnit cu Blinken, ci și-a reiterat apelul de lungă durată ca SUA să vadă China mai favorabil.

Vizita lui Blinken a produs puține progrese în chestiunile litigioase, inclusiv plângerile SUA cu privire la exporturile chineze ieftine și la tensiunile din Taiwan și din Marea Chinei de Sud. De asemenea, cele două țări au convenit să țină primele discuții despre inteligența artificială în săptămânile următoare.

Relațiile chino-americane în impas!

Relațiile dintre SUA și China au făcut obiectul unei întâlniri la nivel înalt  în noiembrie 2023 în California între președintele Xi și președintele Biden. Rezultatul acesteia a fost reluarea contactelor bilaterale dintre armate, noi eforturi pentru a reduce rolul pe care îl joacă companiile chineze în comerțul global cu fentanil și discuții despre riscurile inteligenței artificiale.

În timp ce Blinken s-a angajat în ore întregi de întâlniri sufocante la Beijing cu Xi și alți oficiali de rang înalt chinezi, au existat o serie de probleme de securitate și economice spinoase, inclusiv ajutorul Chinei în eforturile Rusiei de a reînvia industria armelor, poziția militară a Chinei în sudul Mării Chinei și diferențele referitoare la Taiwan. Ce spun oficiali americani despre sprijinul acordat de China Rusiei? 

Oficialii americani spun că China a furnizat Moscovei sisteme optice, componente microelectronice, motoare de drone și alte materiale care, deși nu sunt arme letale, au întărit totuși industria militară a Rusiei aflată într-un stadiu critic al conflictului cu Ucraina. China este cel mai important furnizor de mașini-unelte, nitroceluloză, care este esențială pentru fabricarea de muniții și propulsoare pentru rachete și alte articole cu dublă utilizare pe care Moscova le folosește pentru a-și crește baza industrială de apărare.

În 2023, 90% din importurile de microelectronice ale Rusiei, importante pentru producția de rachete, tancuri și avioane, au venit din China, spun oficialii americani. Beijingul, adaugă oficialii americani, a ajutat, de asemenea, Rusia să-și îmbunătățească capacitățile de satelit pentru a fi utilizate în războiul din Ucraina.

Oficialii chinezi s-au plâns în mod repetat că SUA încearcă să împiedice dezvoltarea economică a Chinei limitându-le accesul la cipuri avansate și urmărind unele dintre companiile tehnologice de top, cum ar fi proprietarul TikTok, Bytedance, în timp ce Washingtonul vinde arme Taiwanului. Blinken a ridicat chestiunea în timpul discuțiilor de cinci ore și jumătate cu principalul diplomat al Chinei Wang Yi la Beijing, cel mai recent contact la nivel înalt între țările care au atenuat acrimonia de anul trecut.

Miza acestui ajutor a crescut odată cu devoalarea planului lui Putin de a vizita China în mai. Această vizită ar marca prima călătorie în străinătate a lui Putin de la realegerea sa în martie și subliniază prioritatea pe care Kremlinul o acordă extinderii legăturilor sale de securitate și economice cu Beijingul. Trebuie menționat că un comerț puternic între cei doi vecini cu așa-numitele bunuri cu dublă utilizare (dual-use în jargonul anglo-saxon), care au aplicații militare și nemilitare, a stimulat eforturile Moscovei de a-și reconstrui industria militară, care a fost constrânsă de sancțiunile occidentale.

Președintele Biden s-a plâns de exporturile cu dublă utilizare într-un apel cu Xi la începutul acestei luni. Între timp, oficialii americani au încurajat națiunile europene, care au legături comerciale extinse cu China, să preseze Beijing în această chestiune.

„Operațiunea” lui Șoigu la Organizația de Cooperare de la Shanghai

La Astana, capitala Kazahstanului, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a cerut Moscovei şi aliaților săi asiatici să-şi mărească aria de aplicare a exercițiilor militare comune pentru a contracara încercările SUA de a-şi extinde influența de securitate în regiune. Vorbind la o reuniune a Organizației de Cooperare de la Shanghai, un grup de securitate eurasiatic fondat parțial de Rusia și China, Shoigu a avertizat că intențiile Washingtonului sunt inacceptabile și vizează destabilizarea.

El a menționat cooperarea dintre China și Rusia ca fiind un element important în creșterea capacității de apărare și menținerea stabilității globale și regionale conform agenției TASS. Subliniind apropierea relației Beijing-Moscova, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, s-a întâlnit cu omologul său chinez Dong Jun și a declarat că cele două țări lucrează pentru a-și consolida „parteneriatul strategic în sectorul apărării”. 

Sateliții militari o dispută la ONU

După părerea ministrul chinez de externe Wang Yi spusă la începutul întâlnirii sale cu Blinken relația China -SUA a început să se stabilizeze deși sunt o serie de factori negativi în opinia ministrului chinez. Dar Ucraina nu este singurul caz în care SUA au acuzat China că protejează interesele Moscovei. Zilele acestea SUA și Japonia au înaintat o rezoluție la Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a încerca să împiedice desfășurarea unei arme antisateliți produsă de Moscova.

Satelitul rusesc este, conform datelor serviciilor de informații, dotat cu o armă nucleară.  Oficialii americani au acuzat Rusia că dezvoltă acest tip de armă și că vrea s-o plaseze pe orbită. Tratatul pentru spațiul cosmic din 1967, interzice punerea pe orbită a armelor de distrugere în masă. SUA au criticat China pentru că s-a abținut de la rezoluția, pe care Rusia a respins-o.

Problema traficului de narcotice între China și SUA 

Un domeniu în care s-au așteptat progrese între cele două țări a fost cel al combaterii narcoticelor. Limitarea comerțului global cu fentanil, care este principala cauză de deces pentru americanii cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, este o prioritate ridicată pentru Biden în acest an al alegerilor prezidențiale. În lunile de când Xi și Biden s-au întâlnit în California și au convenit să reia eforturile comune de combatere a comerțului cu droguri, cele două țări au convocat o serie de întâlniri la nivel înalt pe această temă, inclusiv pentru a explora modalități de coordonare a activităților de aplicare a legii.

Punctul de blocare este dat de rolul companiilor chineze în producția de substanțe chimice folosite pentru a produce fentanil și alte medicamente. De ani de zile, astfel de substanțe chimice, cunoscute sub numele de precursori, au fost vândute în mod deschis pe internet, creând o piață pentru cartelurile de droguri pentru a se conecta cu furnizorii lor. Sursa de frustrare pentru americani a fost faptul că China a întârziat să impună limite pentru astfel de substanțe chimice.

Spre exemplu  în martie 2022, Comisia ONU pentru Narcotice a adăugat trei astfel de precursori la o listă de substanțe chimice programate la nivel internațional. Statelor membre li s-a cerut apoi să pună în aplicare normele corespunzătoare la nivel național. Doi ani mai târziu, China încă nu a interzis substanțele chimice stabilite. În ultimele luni, pe măsură ce oficialii americani au îndemnat China să meargă mai agresiv după unii furnizori de precursori, oficialii chinezi au răspuns că uneori nu pot face acest lucru pentru că acești oameni nu încălcau legea chineză, a spus o persoană familiară cu discuțiile.

În schimb, oficialii chinezi au emis avertismente companiilor chimice interne împotriva participării la comerțul cu precursori de narcotice, în încercarea de a speria actorii răi. La întâlnirea cu ministru chinez de externe Blinken a cerut Chinei să reglementeze substanțele chimice în conformitate cu angajamentele sale ONU și să îi dea în judecată pe cei care produc precursori folosiți pentru producerea fentanilului. Ideea lansată de media de la Beijing este că SUA încearcă să facă din ea un țap ispășitor pentru eșecurile sale la nivel național de a reduce criza. Chinezi susțin că fentanilul nu este problema lor și nici nu este cauzat de China.

Ajutorul SUA pentru apărarea Taiwanului

Cu câteva ore înainte ca Blinken să aterizeze în China, președintele Joe Biden a semnat un proiect de lege care includea 8 miliarde de dolari pentru ca Taiwanul să poată contracara puterea militară a Chinei (din pachetul de ajutor aprobat de Congresul SUA pentru Ucraina, Taiwan și Israel). Wang a spus că SUA nu trebuie să calce pe „liniile roșii” care acoperă suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare – o aparentă referire la Taiwan, insula guvernată democratic, pe care China o pretinde a ei și disputata sa cu vecinii limitrofi din Marea Chinei de Sud.

Nevoia de arme grele a fost un punct de dispută între Taipei și Washington în discutarea modului în care Taiwanul ar slăbi o încercare chineză de a ocupa insula. De mai bine de un deceniu, oficialii americani au încurajat Taiwanul să investească în arme mici, relativ ieftine, cum ar fi rachete de umăr, dronele și mine marine. Scopul ar fi de a opri o forță de invazie amfibie chineză la distanță apropiată cu mii de lovituri mici.

Un astfel de război asimetric este tactica preferată a gherilelor și a națiunilor mai slabe care se confruntă cu mari rivali. Succesele inițiale ale Ucrainei în utilizarea armelor asimetrice, cum ar fi rachetele Javelin, în distrugerea tancurilor rusești și a separării convoaielor de aprovizionare au arătat tactica. Mai recent, însă, Ucraina a simțit nevoia celor mai puternice arme de mare valoare ale Americii – de la avioanele F-16 până la tancurile M1 Abrams, livrate până acum doar în cantități mici.

Ucraina a avut probleme anul trecut în a sparge pozițiile fortificate stabilite de trupele ruse, dând Moscovei timp să-și construiască puterea înainte de o posibilă ofensivă în acest an. Taiwanul se teme de aceeași situație dacă China adună forțe în jurul insulei într-un blocaj sau dacă armata Beijingului stabilește un cap de pod ferm pe insula Taiwan.

În astfel de scenarii, armele mici, cu rază scurtă de acțiune, ar putea fi mai puțin eficiente în degradarea inamicului, iar Taiwanul ar avea nevoie de hardware puternic, spun oficialii și analiștii din Taiwan. În ultimii câțiva ani, achizițiile Taiwanului, sub presiunea SUA, au pus mai mult accent pe armele asimetrice, cum ar fi rachetele antinavă Harpoon, lansatoarele de rachete HIMARS și minele. Armata taiwaneză a favorizat de mult arme grele, cum ar fi tancurile și avioanele de luptă, în pregătirea unui conflict mai lung împotriva Beijingului. Dacă va fi de acord, președintele ales Lai ar putea convinge SUA să livreze mai rapid comenzile convenite anterior pentru arme precum tancurile M1 Abrams, obuzierele și avioanele F-16.

Xi în vizită în Europa

Reglarea relație cu SUA este întotdeauna la punctul unu de pe agenda geopolitică a Chinei. Pe locul doi este relația Beijingului cu Europa. Vizita în Europa a lui Xi începe în Franța unde este considerată o vizită de stat. Acolo este începutul primului turneu european al șefului de stat chinez de la pandemia de Covid-19, care a văzut țara asiatică întrerupând o serie de interacțiuni cu restul lumii pentru o lungă perioadă de timp. După vizita sa în Franța, Xi Jinping va face escale în Serbia, apoi în Ungaria, unde este așteptat în perioada 8-10 mai, au confirmat autoritățile chineze.

Președintele chinez și soția sa, Peng Liyuan, urmează să aterizeze la Paris în seara zilei de duminică, 5 mai, înainte de a fi primiți luni, 6 mai, de Emmanuel și Brigitte Macron. O cină de stat este planificată la Elysee. Cele două cupluri vor merge a doua zi în Hautes-Pyrenees (Hautes-Pyrenees este un departament din sudul Franței, situat în regiunea Occitania fiind unul dintre departamentele Franței create în urma Revoluției din 1790, numit după Munții Pirinei aflați în partea sudică a departamentului). Xi se întoarce în Franța pentru a sărbători 60 de ani de relații diplomatice bilaterale.

Această vizită în Franța a președintelui chinez are loc la un an după cea a președintelui francez la Beijing în regiunea Canton, în aprilie 2023. Anul trecut, Xi Jinping l-a primit pe Emmanuel Macron la Guangzhou pentru o ceremonie a ceaiului în reședința guvernatorului provinciei Guangdong, unde locuise tatăl său, Xi Zhongxun, când a ocupat această funcție, din 1978 până în 1981. Macron îl duce pe Xi la punctul numit Col du Tourmalet, celebra urcare a Turului Franței, unde șeful statului francez vrea să împartă un moment mai intim cu omologul său chinez. De fapt, Macron, în copilărie a colindat mult pe acolo pentru a-și vizita bunica maternă, Germaine Nogues, care a murit în 2013 și care locuia în Bagneres-de-Bigorre scrie presa franceză.

Pe ce se vor axa discuțiile dintre cei doi aflăm din comunicatul președinției franceze: „Discuțiile se vor concentra asupra crizelor internaționale, în primul rând războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, probleme comerciale, cooperare științifică, culturală și sportivă, precum și acțiunile noastre comune în fața problemelor globale, în special a urgenței climatice, protecția biodiversității și situația financiară a celor mai vulnerabile țări”. Parisul evocă o vizită foarte politică fără contracte majore de așteptat, chiar dacă Emmanuel Macron speră să atragă noi investiții chineze, în special în bateriile electrice.

Macron va puncta situația din Ucraina și rolul de suport al Chinei pentru Rusia dar și faptul că Beijingul ar putea determina Moscova să decidă închiderea conflictului. De asemenea, în mod sigur Macron va ridica problema privitoare la  activitatea anumitor companii chineze care ar putea contribui în mod direct și în mod semnificativ la efortul de război al Rusiei conform unor declarații ale consilierilor prezidențiali.

Macron se alătură trendului european în care Cancelarul german Olaf Scholz i-a cerut, de asemenea, președintelui chinez Xi Jinping la Beijing, la mijlocul lunii aprilie, să facă presiuni asupra Moscovei pentru a-și opri „campania fără sens” din Ucraina, afirmând totodată sprijinul germano-chinez pentru o conferință de pace planificată pentru iunie în Elveția.

Apare și o rugăminte pe care Macron o va adresa lui Xi. Franța se pregătește să găzduiască Jocurile Olimpice în această vară, iar Macron a spus că va face „tot ce este posibil” pentru a avea un armistițiu olimpic în timpul Jocurilor. Armistițiul este o tradiție istorică conform căreia pacea domnește în timpul Jocurilor Olimpice. Macron a spus că îi va cere președintelui chinez să-l ajute în acest scop atunci când va vizita Paris.

Ungaria și vizita lui Xi

După vizita în Franța, Xi urmează să viziteze Serbia și Ungaria. El se va opri în Ungaria în perioada 8-10 mai, a anunțat guvernul de la Budapesta. În ciuda dimensiunilor sale teritoriale, Ungaria a atras un val de proiecte majore chineze în ultimii ani, în mare parte legate de producția de baterii și vehicule electrice (EV). Guvernul ungar s-a lăudat că are proiecte în desfășurare în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro care provin din țara asiatică. Premierul Viktor Orban susține o politică externă de „deschidere spre Est” de la revenirea sa la putere în 2010, căutând legături economice mai strânse cu China, Rusia și alte țări asiatice. În octombrie anul trecut, premierul ungar a fost singurul lider al UE care a participat la summitul pentru inițiativa emblematică a lui Xi, Belt and Road Initiative. 

În loc de concluzie: Nu pot ca militar să trec peste două chestiuni militare pe care vreau să vi le aduc în atenție. Prima chestiune este despre eliminarea neașteptată a unității Armatei de Eliberare a Poporului (PLA) care s-a ocupat de misiuni spațiale, cibernetice și de război electronic.

Pe 19 aprilie, PLA a anunțat că trei forțe- Forța Aerospațială, Forța Cyberspațială și Forța de Sprijin Informațional – vor fi înființate pentru a înlocui SFF, ea însăși creată ca parte a reorganizării ample din 2015 care a dat naștere și la Forța de rachete PLA. La începuturile sale, SSF a fost salutată de liderii interni și de observatorii externi ca un semn că PLA era capabilă de inovație reală.

Plasarea misiunilor interconectate, cum ar fi războiul spațial, cibernetic, electronic și alte misiuni informaționale, cum ar fi războiul psihologic, sub o singură comandă, a fost menită să creeze sinergii între toate acestea, facilitând operațiunile comune și oferind PLA cu avantaje în dominarea războiului centrat pe rețea și spațiul informațional. Acum PLA, aparent nemulțumit de rezultatele experimentului său, a spart SSF-ul în trei forțe componente. Noua structură a armatei va fi formată din patru servicii – Armata, Marina, Forța Aeriană și Forța Rachete – susținute de patru forțe de sprijin direct sub conducerea Comisiei Militare Centrale Supreme: Forța Comună de Sprijin pentru Logistică și cele trei noi (Forța Aerospațială, Forța Cyberspațială și Forța de sprijin pentru informații).

Aceste reforme sugerează că PLA nu este o organizație sclerotică, dar este capabilă să-și evalueze sincer deficiențele, să găsească soluții inovatoare și să facă schimbări atunci când este necesar. Aceasta este o schimbare majoră față de acum câțiva ani, când liderii RPC s-au luptat să pună în aplicare chiar și reforme relativ modeste în fața unei birocrații înrădăcinate.

Potrivit unui articol de opinie publicat în PLA Daily după înființarea ISF, deși structura poate fi nouă, teoriile care stau la baza victoriei PLA rămân aceleași: „Victoria se obține prin informare. Războiul modern este o confruntare între sistem și un alt sistem, o competiție între sisteme. Cine deține superioritatea informațională va deține inițiativa în război.” Această nouă reformă urmărește să conducă PLA mai departe spre acest obiectiv durabil.

A doua chestiune se referă la cel mai mare și cel mai avansat portavion din China, Fujian, care a făcut un pas mare pentru a se alătura celei mai mari flote navale din lume, miercuri, 24 aprilie 2024, când a plecat din Shanghai pentru primele sale probe pe mare scrie CNN. Evaluarea navală este de așteptat să aibă loc în Marea Chinei de Est, la aproximativ 130  de kilometri de șantierul naval Jiangnan, unde portavionul a fost în construcție de mai bine de șase ani, potrivit Administrației pentru Siguranța Maritimă din Shanghai.

Cu o deplasare de 80.000 de tone metrice, Fujian depășește cele două portavioane active ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAN), Shandong de 66.000 de tone și Liaoning de 60.000 de tone. Numai Marina Statelor Unite operează portavioane mai mari decât Fujian. Într-o comparație rapidă cu portavioanele americane putem spune despre Fujian că: portavionul are un  sistemul de catapultă electromagnetică pentru avioanele din  dotare care pune Fujian la egalitate cu cel mai nou portavion al Marinei SUA, USS Gerald R Ford, singurul portavion activ din lume cu un sistem de catapultă electromagnetică. Cele 10 portavioane mai vechi ale Marinei SUA, clasa Nimitz, se bazează pe catapulte cu abur pentru a lansa aeronave. Și totuși toate portavioanele americane vor păstra două avantaje cheie față de Fujian: puterea și dimensiunea.

Portavioanele americane sunt propulsate cu energie nucleară, ceea ce le oferă posibilitatea de a rămâne pe mare atâta timp cât durează proviziile echipajului, în timp ce Fujian este alimentat cu combustibil convențional, ceea ce înseamnă că trebuie fie să facă escală în port, fie să fie întâmpinat de un tanc petrolier, pe mare, pentru a alimenta combustibil. În ceea ce privește avantajul de dimensiune al Marinei SUA față de Fujian, portavionul Ford deplasează 100.000 de tone, iar cele 10 nave din clasa Nimitz 87.000 de tone metrice.

Navele mai mari americane pot prelua mai multe avioane, în jur de 75, în comparație cu o sumă așteptată de 60 pe Fujian, potrivit estimărilor Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Într-o știre din ianuarie 2024 de pe site-ul web al Ministerului chinez al Apărării s-a remarcat că Liaoning a fost supus a 10 teste pe mare, iar Shandong la nouă teste înainte de a intra în serviciu.

Fujian va deveni ”icoana” a ceea ce este acum cea mai mare forță navală din lume, cu peste 340 de nave de război și numărând pe măsură ce șantierele navale chineze produc noi nave de război într-un ritm frenetic. La rândul ei Marina SUA are deja în construcție trei noi portavioane din clasa Ford, viitorul John F Kennedy, Enterprise și Doris Miller.