frontul-jihadistÎn cadrul unui seminar la Centrul de Studii Strategice și Internaționale șeful CIA, John Brennan, spunea: Parisul nu este singura opțiune a ISIS. Mă gândesc că și noi în SUA trebuie să fim vigilenți. Este clar că organizația teroristă are o agendă externă gata să o ducă la îndeplinire, agendă pregătită cu mult timp înainte. Acest lucru a oferit ISIS răgazul să-și pregătească operativii și logistica (arme și centuri cu explozibil).

Care este situația în Europa de astăzi?

Atentatul de la Paris, cel mai sângeros atac împotriva civililor în Franța contemporană, a cutremurat cancelariile occidentale și a inițiat pihoza publică față de posibilitatea de a fi victima unui atac terorist (a se vedea reacția din Piața Republicii unde explozia unei petarde a creat panică printre sutele de oameni veniți să aducă un tribut victimelor atentatelor), marchează falimentul serviciilor de informații, în structura actuală (fără legislație corespunzătoare, fără resurse și cu o tehnologie pentru secolul XX), dar și falimentul doctrinelor tradiționale europene. Modelul de acțiune în atacul terorist de la Paris este acela cu ținte soft, multiple, la fel ca atacul terorist din 2008 de la Mumbai/India, adică spaţii în care este strânsă multă lume, acolo unde știm că paza este asigurată doar de organisme private de securitate sau doar de angajaţii ai localului respectiv. Ce s-a urmărit? Crearea de panică şi o vizibilitate naţională şi internaţională instantanee. Un teatru şi un stadion unde se desfăşura o partidă de fotbal la care asista Preşedintele Franţei, iată tipul de ţinte ideale înscrise în orice manual de terorism şi de gherilă urbană. Iar efectul a fost pe măsură. Nu a fost un atac, a fost un masacru, absolut similar ca organizare cu misiunile sinucigaşe de acelaşi tip planificate în orice mare oraş din Orientul Mijlociu sau în orașe precum Londra și Madrid în trecut.

Frontul jihadist s-a mutat într-o Europă îmbătrânită și naivă, care nu este capabilă să găsească o soluție în fața unui val de imigrație și la al cărei viitor se profilează ridicarea curentelor extremiste, nu de puține ori legate prin relații de prietenie dar și de finanțare de Moscova. Franța, pentru prima dată de la războiul algerian instaurează starea de urgență și suspendă aplicarea acordului Schengen. Preşedintele Franţei François Hollande a reunit la Versailles Parlamentul francez – format din deputaţii şi senatorii din Hexagon, aproape o mie de aleşi. În fața acestuia președintele a cerut modificarea, în urgență, a constituției și creșterea bugetelor serviciilor încă din 2016 (5000 de posturi pentru polițiști, 2500 de posturi pentru justiție, și 1000 pentru vameși), înghețarea structurilor militare (fără reduceri și reorganizări) până în 2019, implicarea armatei în operațiunile contra terorismului, constituirea unui program special pentru lupta cibernetică, posibilitatea retragerii cetățeniei franceze și expulzarea celor care sunt acuzați de fapte teroriste și în mod special Pactul pentru securitate, nou instituit, va trece înaintea Pactului pentru stabilitate (fondurile alocate sistemului de securitate vor crește chiar dacă deficitul guvernamental va depăși 3%). Președintele Franței a declarat că va iniția o trilaterală Franța-Rusia-SUA care să lupte împotriva ISIS. În zilele ce urmează președintele Franței se va întâlni cu președintele SUA la Washington și cel al Rusiei la Moscova. Portavionul Harry S Truman (dotat cu 12-14 avioane de vânătoare F/A-18E sau F Super Hornet, două escadrile de 12-14 F/A-18C Hornet, 4-6 avioane de luptă electronică EA-6B Prowler, 4-6 avioane de cercetare a spațiului aerian și de avertizare timpurie E-2 Hawkeye, avioane de logistică C-2 Greyhound și 6-8 elicoptere SH-60F și HH-60H Seahawk) se va alătura în Golful Persic portavionului francez Charles de Gaulle (dotat cu 18 avioane de vânătoare Rafale și 8 avioane de bombardament și atac la sol Super Etendard) pentru a continua loviturile aeriene împotriva Statului Islamic. Actualmente Franța lansează atacuri aeriene de la baze militare din Iordania și Emiratele Arabe Unite. Atentatele de la Paris și criza imigranților au făcut ca granițele europene să fie puse din nou sub control și asta înainte ca Spațiul Schengen și libertatea de mișcare din interiorul UE – cu ale lor uriașe beneficii, inclusiv economice – să fie definitiv compromise. Întrebare care se naște acum este dacă o Primăvară islamică este posibilă în Europa în anul care vine 2016, o primăvară care ar putea destabiliza guvernele europene și ar consuma resursele acestora pentru a readuce siguranța cetățeanului european la nivelul de dinaintea anului 2014?. Nu avem răspunsul la oastfel de întrebare. Lasați să circule prin Europa imigranții din Orientului Mijlociu vor deveni, cu siguranță, o amenințare la siguranța de zi cu zi a cetățenilor. Puțini se vor integra în comunitățile culturale europene. Ceilalți, la început, vor face infracțiuni mărunte precum cerșetoria și prostituția după care se vor organiza și vor ajunge la jafuri și apoi la crima organizată. De aici și până la crearea unor rețele care să sprijine logistic teroriștii ce vin în Europa mai este doar un pas. Este un scenariu posibil pentru că nu avem pretenția ca toți refugiații să se integreze în noile comunități a căror obiceiuri culturale și religioase diferă. Europa aceasta pe care o ştim, cu discursul său despre multiculturalism, multilingvism şi protecţia lor absolută este adusă în faţa unui eşec constant. Din păcate Europa este în război pentru apărarea propriilor sale valori identitare pentru ca să nu devină un amestec de tendințe dintre care cea mai violentă să dicteze regulile jocului. Nu Europa a dorit acest război. Războiul i-a fost transferat de pe teatrele de luptă ale Orientului Mijlociu unde s-a născut și a fost hrănit de intoleranța etnică și religioasă. De aceea controlul refugiaților este esențial iar cei care nu vor corespunde criteriilor de eligibilitate trebuie returnați în țările de origine. UE trebuie sa coopereze cu Turcia și cu toate statele care ar putea oferi o soluție pentru crearea unor zone sigure (safe haven) în care sa fie repatriați imigranții sirieni/irakieni/afgani/africani. Europa de Est și Centrală se mișcă în direcția opusă semnalată de Germania. Parlamentul Ungariei a votat pentru ca Guvernul de la Budapesta să atace la Curtea Europeană de Justiție, în decembrie 2016, schema de relocare a 160.000 de imigranți în statele membre UE, prin cote obligatorii iar guvernul polonez s-a manifestat deschis că nu va accepta cotele de imigranți repartizate.

Europa interzisă

 Europa de astăzi este cuprinsă de metastazele cancerului generat de fundamentalismul islamic. Islamiştii intensifică crearea zonelor interzise ne-musulmanilor în marile oraşe europene. Mare parte a acestora funcționează ca nişte micro-state guvernate de Sharia. Autorităţile ţărilor gazdă au pierdut controlul acestor cartiere (în Franța sunt 751 de zone urbane sensibile conform site-ului oficial al guvernului, cu hărţi din satelit şi o demarcare precisă străzilor-zone în care musulmani aplică legea Sharia) unde, în majoritatea cazurilor, serviciile publice – adică poliţia, pompierii şi serviciul de ambulanţă – nu mai au acces. Acestea sunt rezultatul deceniilor de politică multiculturală, care i-a încurajat pe musulmani să creeze societăți paralele şi să trăiască într-o auto-segregare, mai degrabă decât să se integreze în ţările gazdă europene. La fel ca și în Franța în Marea Britanie gruparea musulmană, Musulmanii contra cruciadelor, a lansat o campanie pentru transformarea a 12 oraşe engleze în state islamice independente. Aceste aşa-zise emirate islamice ar trebui să funcţioneze ca nişte enclave autonome, supuse Sharia şi în afara legilor britanice. Bruxelles, capitala Belgiei, este deja în proporţie de 20%, musulmană. Multe cartiere locuite de musulmani au devenit zone interzise poliţiştilor, aceştia fiind frecvent atacaţi atunci când pătrund în ele. Potrivit imamului Adly Abu Hajar din Malmo: Suedia este cel mai bun stat islamic din lume. Așa să fie oare ?.

Ce a însemnat atacul de la Paris din punct de vedere politic

Renașterea partidelor extremiste din Franța și nu numai. Dintr-o perspectivă politică atacurile au crescut popularitatea Frontului National, partidul lui Marine Le Pen, care și așa a avut un profil redus după atacul de la Charlie Hebdo dar a cărui politică este pe termen lung axată împotriva imigranților. Nicolas Sarkozy liderul Partidului Republican a luat în discuție în întâlnirile sale cu alegătorii acest subiect și speră să-l bată pe Alain Jupe și să obțină nominalizarea partidului pentru alegerile prezidențiale din 2017. Singurul lider care se menține de 10 ani la putere este Cancelarul Angela Merkel care însă se pare că va fi schimbată cât de curând (!?) datorită crizei refugiaților la fel ca președintele american Jimy Carter care a pierdut alegerile datorită operațiuni Mariel boatlift (125000 imgranți în 1700 de barci au ajuns in Florida în 15 aprilie și 30 octombrie 1980). Cancelarul Merkel se pare că a comis propria sinucidere politică în octombrie prin deschiderea porților imigranților. Conform sondajelor 56% ditre nemți nu doresc refugiați în numar mare și numai 19% acceptă un număr sporit. Partidul Alternativa pentru Germania, partid eurosceptic și radical de extremă dreaptă, a crescut în sondaje de la 3% la 10% odată cu sosirea sutelor de imigranți în Germania.

Atacul de la Paris și serviciile de informații

Atacul de la Paris arată greutatea cu care serviciile de informații monitorizează grupurile teroriste. În primul rând datorită unei legislații deficitare, apoi datorită lipsei fondurilor și a lipsei dotarilor cu tehnologie de ultimă oră. Teroriști au trecut la folosirea de metode sofisticate de criptare a comunicațiilor, folosind softuri precum TOR unde agențiile de informații au probleme în decriptare. Atunci cand un utilizator își instalează softul Tor pe calculator, identitatea și activitatea sa online sunt ascunse de orice ochii curioșilor, datele fiind transmise prin mai multe calculatoare, urma acestuia fiind pierdută. În 2004 proiectul TOR a fost făcut public și doi ani mai târziu a apărut serviciul care funcționează și azi și care reprezintă o poartă spre Deep Web (internetul din adâncuri). Dacă vreți spre exemplu ca guvernul de la Beijing să nu știe că adunați informații despre Tibet în timp ce vă aflați în Shanghai, Tor este o cale simplă de a vă ascunde. Dezvăluirile făcute de trădătorului Edward Snowden referitor la metodele utilizate de NSA pentru supravegherea comunicațiilor au avut un impact decisiv asupra schimbării tacticilor de comunicare utilizate de teroriști. Acum ISIS și teroriști evita internetul din SUA precum Google și Yahoo și folosesc pe cel din Rusia. WhatsApp, Play Station 4 și iMessage au devenit căi importante de comunicare acum. Tehnologia multiplică căile de comunicare folosite de teroriști. Astfel directorul FBI, James Comey, a specificat că noul Apple iPhone oferă capabilități de criptare extrem de bune. Dark Webb-ul (internetul subteran) creat de noile softuri de criptare se pare că nu poate fi controlat! Dar și metodele de decriptare evoluează așa că până la o viitoare dezvăluire nu știm clar că nu suntem supravegheați (îmi vine în minte decriptarea mesajelor transmise de nemți cu mașia de criptare Enigma în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, moment care a dus la cunoașterea mișcărilor militare ale celui de-al Treilea Raich/bombardarea Londrei). Franța a cerut ajutorul SUA (Secretarul Apărării Ash Carter a vorbit la telefon cu omologul francez Jean-Yves le Drian și au stabilit ca un general francez de două stele să coordoneze aviația militară dispusă pe portavionul Charles de Gaulle-cele 17 avioane Rafale- de la Comandamentul Central al SUA) și aplicarea art. 5 din Tratatul de la Washington (puțin probabil el fiind aplicat odată în 66 de ani la 11 septembrie 2001 cu ocazia atentatelor de la Worl Trade Center atunci când avocat a fost Anglia). De asemenea Ben Rhodes ajunctul consilierului pe probleme de securitate de la Casa Albă, Susan Rice, a anunțat intensificarea schimbului de informații între partea americană și cea franceză. Franța va depune o cerere de ajutor la prima reuniunea de la Buxelles a miniștrilor Apărării din statele UE. Cererea Guvernului francez va face referire la articolul 42, paragraful 7 din Tratatul Uniunii Europene, care prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre vor avea obligaţia (de a-i acorda) ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun, conform Articolului 51 al Cartei Naţiunilor Unite. În contextul atentatului de la Paris șeful CIA, John Brennen, anunță necesitatea unei cooperări fără precedent în cadrul comunității de informații internaționale. Brennan a dezvăluit că a avut mai multe discuții cu omologul său rus pe teme de terorism în ultimul an, chiar și după începerea acțiunilor militare ale Moscovei în Siria și a precizat că acestea vor continua. Ele s-au concentrat pe potențialul flux de islamiști din Siria spre Europa, SUA și Rusia (în Siria sunt între 2000 și 3000 de ruși din Caucaz și alte căteva sute de ceceni cu poziții foarte înalte în structurile ISIS). Președintele Barack Obama a anunțat o relaxare a regulilor privind schimbul de informații între structurile de informații americane și cele din Franța. Secretarul Apărării Ash Carter și Directorul pentru Informații Naționale, Jim Clapper au stabilit noi directive care fac posibil schimbul de informații operaționale și de planificare cu partenerii francezi, schimburi care depășesc la ora actuală legislația și politicile americane în vigoare. De asemenea Rusia a renunțat să mai lovească ținte ale Armatei Libere Siriene și atacă acum ținte ale ISIS. De la începutul campaniei în Siria pentru prima dată Rusia a notificat Centrul de Operațiuni al SUA din Qatar, despre țintele ce vor fi lovite în raidurile aviației ruse. Între Rusia și SUA există numai protocoale de securitate a zborurilor în regiunile de conflict.

 Europa de Est și Centrală

În timp ce imigranți curg spre Germania și spre țările din nordul Europei statele din Estul Europei acuză lipsa de angajamente de securitate ale Europei Occidentale și, prin urmare, valorizează tot mai mult relația cu Statele Unite. Politica mercantilă a puterilor europene față de Rusia în plan energetic vulnerabilizează țările lipsite de resurse din nordul Europei, respectiv balticele, cît și pe cele din grupul de la Vișegrad. Reuniunea în Formatul Normandia cu tema criza din Ucraina a înghețat de fapt conflictul din această țară și a adus Moscova la comanda regimului de la Kiev. În aceste condiții angajamentele Pentagonului de a staționa trupe americane chiar și prin rotație și a prepoziționa tehnică militară în flancul estic funcționează ca un factor de reasigurare a acestor țări. Mini Summitul NATO în Formatul București este o dovadă a regrupării flancului estic al Alianței în vederea obținerii de baze militare complete cu ocazia Summitului NATO de la Varșovia din 2016. Una din misiunile de bază a externelor de la București, la ora actuală, este aceea de a transforma Formatul București într-o structură operativă pe flancul estic cu axa Varșovia-București.

Întâlnire neoficială Barack Obama-Vladimir Putin

Ciorba relațiilor internaționale se reâncălzește odată cu evoluția terorismului global. La baza acestei stă un ingredient numit ISIS dar și evoluția situației din Siria. Una dintre urmările probabile ale atacurilor de la Paris este regândirea strategiei de combatere a așa-zisului Stat Islamic. Forțele occidentale se bazează în prezent pe atacuri aeriene a unei coaliții internaționale conduse de SUA, însă acestea nu au reușit până acum să oprească organizația teroristă, care are francize în Afghanistan, în Maghreb sau în Nigeria. Rusia a fost lovită, la rândul ei, de ISIS printr-un atentat cu bombă la bordul unui avion al companiei Kogalimavia/Metrojet care făcea curse de la Sharm el-Sheikh/Egipt

[1].

Întervenția militară a lui Putin în Siria, după două decenii de reconstrucție militară a forțelor ruse, a schimbat balanța de putere din Orientul Mijlociu, forțând administrația de la Washington să reconsidere sprijinul acordat rebelilor sirieni și relațiile tradiționale cu țările din Golf. La mai puțin de două luni de la întâlnirea dintre președintele american și cel rus de la New York o nouă întâlnire de data aceasta informală între cei doi a avut loc în Antalia/Turcia cu prilejul summitului G-20. Dacă la Brisbain președintele Putin a plecat în grabă datorită acuzațiilor aduse la adresa lui privind războiul din Ucraina și instalarea sancțiunilor economice și financiare, acum diplomația de la Kremlin a reușit să stabilească la întâlnirile de la Viena pe tema Siriei un plan pentru următoarele 18 luni, plan care să asigure soluționarea războiului civil. Cu prilejul acestei discuții președintele Obama a calificat drept bune eforturile militare ale Rusiei îndreptate împotriva grupului terorist ISIS și a transmis condoleanțe pentru cei decedați în atacul terorist din Peninsula Sinai asupra avionului de linie rusesc. Ambii au fost de acord cu o tranziție coordonată de reprezentatul ONU în Siria, tranziție care să înceapă pe 1 ianuarie 2016 prin discuții la Viena între reprezentanții lui Assad și opoziție. De asemenea președintele Obama a menționat în discursul de încheiere al Summitului G-20 că Siria are nevoie de alegeri parlamentare și prezidențiale, de o nouă constituție și toate aceste nu trebuie să-l includă pe actualul lider de la Damasc, Asadd un criminal al propriului popor. De fapt rușii și americanii au un obiectiv strategic comun în Siria, înfrângerea ISIS, dar în mod sigur tacticile diferă.

Câteva observații

Atacul de la Paris poate face ca din ce în ce mai mulți membri ai UE să caute să regleze relațiile cu Rusia la fiinele războiului din Siria. State europene care sunt împotriva lui Assad pot decide să accepte rămânerea acestuia numai ca o condiție a opririi migrației din Siria. Acest fapt va deschide și o eventuală cooperare cu Rusia pe tema Ucrainei, dar aceasta este o opțiune pe termen mediu și lung. UE este înclinată, și sub presiunea Washingtonului, să extindă sancțiunile împotriva Moscovei odată cu încheierea perioadei actuale în ianuarie 2016. Europa are limitări când vine vorba de o reacție militară la atacul de la Paris. Atacurile aeriene din Siria și Irak se vor intensifica în zilele următoare dar Europa nu va acționa mai mult decât atâta. Germania se opune ferm unei intervenții militare în Siria ca soluție la criza războiului civil de acolo. Țări precum Marea Britanie și Italia se vor alătura coaliției care bombardează ISIS. Atacul de la Paris va accelera unele procese care sunt deja în derulare în Europa precum cel al rezistenței la migrație și criticarea Acordului Schengen. Diviziunea între țările europene, datorită modului în care privesc relația cu Rusia și Turcia, se va accentua.

Franța se află în război împotriva terorismului, iar atentatele de la Paris sunt agresiuni împotriva stilului de viaţă şi a valorilor franceze a declarat Francois Hollande. Apoi a continuat: Ne confruntăm cu o organizaţie, Daesh, care dispune de teritorii, de resurse financiare şi de capacităţi militare. De la începutul anului, organizaţia teroristă a comis atacuri la Paris, în Danemarca, în Tunisia. Aceşti terorişti masacrează zilnic oameni; de aceea, distrugerea Daesh (ISIS) este obligaţia întregii comunităţi internaţionale. Am cerut Consiliului de Securitate ONU să se reunească rapid pentru adoptarea unei rezoluţii în sensul distrugerii organizaţiei teroriste.

[1] Moscova a anunțat o recompensă record de 50 de milioane de dolari pentru informații care pot duce la identificarea celor care au doborât avionul rusesc de linie Airbus 321, cu 224 de persoane la bord, la 31 octombrie în Peninsula Sinai. Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce autoritățile ruse au recunoscut că prăbușirea avionului companiei Metrojet a fost provocată de un atentat terorist.