Deși cei doi au spus că susțin „discuțiile de pace” privind războiul din Ucraina – ei au dat vina pe NATO iar Putin nu a făcut nicio ofertă de a-și retrage trupele de pe teritoriul ucrainean. Planul chinez în 12 puncte nu este dedicat nu păcii, el este un fel de manifest pentru țările din Sudul Global. Anul trecut, Xi a dezvăluit o viziune paralelă la o ordine condusă de Occident, numită „Inițiativa de securitate globală”.

Chiar și atunci când este enunțată de „documentele conceptuale” ulterioare emise de Beijing, inițiativa rămâne un set în mare parte vag de principii – analiști geopolitici le-au numit „platitudini” – despre pacea mondială și relațiile de vecinătate. În fața acestui fapt, administrația Biden a început să se confrunte cu China pe diverse fronturi – angajându-se într-un război comercial deplin asupra tehnologiilor cheie (vezi discuțiile de la Trilaterală – creată de filantropul David Rockefeller în 1973, comisia a încercat să aducă economia în creștere a Japoniei în Occident-desfășurată recent în India la Taj Palace Hotel din New Delhi), strângând parteneriatele de securitate cu alte puteri regionale din Asia și punându-se în fruntea unei ciocniri ideologice între democrații liberale și autocrații în alte părți (săptămâna viitoare, Statele Unite vor găzdui cel de-al doilea „Summit pentru Democrații”) „China a declarat în ultimii ani că trebuie să participe la crearea Ordinii Mondiale”- spunea Kissinger- „Acum a făcut o mișcare semnificativă în această direcție.” – cu referire la medierea din Orientul Mijlociu.

Ce-i aduce lui Putin vizita lui Xi ?

Xi este cel mai important lider mondial care a vizitat Rusia de la invazia sa în Ucraina, în urmă cu un an. El a sosit pentru o vizită de două zile, în timp ce bătăliile sângeroase continuă în estul Ucrainei și la numai trei zile după ce Putin a fost acuzat pentru crime de război de către Curtea Penală Internațională. Deși războiul și efectele sale au atârnat peste întâlnirea celor doi, ei au făcut puține comentarii publice despre acesta. Imaginile alianței, în gesturi, dacă nu într-un tratat oficial, a aprins anxietatea în Occident că China ar putea merge mai departe decât diplomația sau economia în sprijinul său pentru Rusia – posibil cu arme pentru a fi folosite în războiul lui Putin – și ar putea consolida un bloc puternic aliat al Sudului Global. Întrebarea cu adevărat sensibilă va fi dată de cererile lui Putin pentru arme chineze – în special obuze de artilerie și rachete pentru a compensa penuria care subminează efortul de război al Rusiei.

Site-ul de știri din SUA al Politico a raportat în această săptămână că companiile chineze au trimis entităților ruse 1.000 de puști de asalt, piese de drone și alte echipamente cu potențiale utilizări militare pentru elicoptere si echipamente de război electronic. Datele vamale au arătat că transporturile au fost efectuate între iunie și decembrie anul trecut, potrivit Politico. O întrebare cheie, ca parte a confruntării globale în creștere, este dacă Beijingul îi va oferi lui Putin arme, potențial printr-o rută clandestină precum Coreea de Nord. Să nu uităm că China are o tradiție în vânzări ilegale de arme. În anii 1980, Beijingul a furnizat în secret variante ale puștii de asalt sovietice AK-47, fabricată în China, insurgenților mujahedin susținuți de CIA din Afganistan.

Orice acord militar s-ar realiza între Putin și Xi în mod sigur va rămâne un secret bine păzit, cel puțin deocamdată. Într-o postare pe site-ul Bloomberg, amiralul în retragere al Marinei SUA și fostul Comandant Aliat Suprem al NATO (SACEUR), James Stavridis, este de acord că armele vor fi un punct important de pe ordinea de zi, menționând, de asemenea, că Xi l-ar putea ajuta pe Putin să câștige un „vot” considerabil la nivel global, în mare parte în țările în curs de dezvoltare din lume, țări care „joacă la mijloc” între aprobarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și aderarea la coaliția severă anti-Rusia a Occidentului. (Stavridis menționează Brazilia, India, Nigeria, Pakistan și Africa de Sud.) „Xi poate oferi sprijin diplomatic simbolic și chiar un ajutor militar minor”, scrie Stavridis, „dar este prea inteligent pentru a fi atras într-o întreprindere evident eșuată”.

Vizita lui Xi la Moscova sau cum Rusia devine vasalul economic al Chinei

Confruntată din punct de vedere economic și izolată pe scena mondială, Rusia s-a sprijinit puternic pe China pentru a compensa afacerile pierdute, deoarece economia sa a fost decuplată de Occident. Acțiunea economică a lui Putin în această săptămână a fost un semn clar că Beijingul câștigă în putere asupra economiei Rusiei. Peste câțiva ani, Occidentul își va fi eliminat dependența economică de orice entitate rusă sau de resursele acesteia. Economia Rusiei se va adapta – cu ajutorul enorm al Chinei – la un nou model: mai sărac și tehnologic înapoiat, dar durabil. China va consuma cea mai mare parte a exporturilor rusești… sistemul financiar rus va fi pe deplin ”yuanizat”. Liderii sancționați ai serviciilor de securitate ruse și ai armatei vor deveni noua elită a țării, în mare parte veterani ai campaniei ucrainene, fără experiență de călătorie în Occident încă din 2014 și mulți cu copii în universități de top din China. Acesta va fi modelul rusesc!

Pentru publicul intern rus, fastul ceremonial al găzduirii liderului chinez va întări imaginea lui Putin ca ”țar modern”. Încoronarea vizitei, a avut loc, la o cină de stat, în spectaculoasa Cameră cu Fațete de piatră din secolul al XV-lea din Kremlin, cea mai veche clădire a Moscovei, construită de Ivan al III-lea, marele prinț al Moscovei, a cărui reputație de „adunător de pământuri” pentru anexarea teritorii vecinilor îl inspiră pe Putin. Cina din Camera Fațetată a evidențiat cum, la trei decenii după încheierea Războiului Rece, pare la îndemână o nouă eră de rău augur. În aceeași cameră, în 1988, Ronald Reagan a toasta cu Mihail Gorbaciov în timpul unei vizite de stat în care președintele SUA a declarat încheierea Războiului Rece și a denunțat descrierea sa din 1983 despre Uniunea Sovietică ca un „imperiu rău”, spunând că acele cuvinte au fost rostite într-un „alt” timp și într-o ”altă epocă.”

În protocolul stabilit pentru liderul chinez acesta a fost întâmpinat la sosirea sa pe aeroportul Vnukovo, lângă Moscova, de Dmitri Cernîșenko, unul dintre cei 10 viceprim-miniștri ai Rusiei, și de o trupă militară rusă, dar Putin însuși nu a fost prezent la întâlnire. Primirea inițială a avut loc la Kremlin într-o sală cu un șemineu în fața căruia erau o măsuță și două scaune. De data acesta lipsea masa lungă și ”răceala” unde au fost primiți liderii occidentali care au venit la Kremlin în 2022. Vizita a conferit celor două țări o platformă pentru a-și aprofunda și mai mult alinierea strategică strânsă, care cuprinde coordonarea diplomatică, pregătirea militară comună și un comerț robust. Înaintea vizitei cei doi lideri și-au prezentat opiniile în scrisori separate, publicate în instituțiile media naționale de stat ale celuilalt. Dar în spatele afișării prieteniei se afla un fundal de geopolitică diferită de ceea ce exista actualmente.

China și Rusia se opun ambele unei ordini globale dominate de Statele Unite și aliații săi, iar aceasta pare să depășească orice obiecții pe care Xi le-ar putea avea cu privire la invazia Ucrainei de către Putin. Secretarul de stat Antony J. Blinken a criticat vizita, spunând că înseamnă o „acoperire diplomatică pentru ca Rusia să continue să comită” crime de război. Călătoria, a spus domnul Blinken, „sugerează că China nu simte nicio responsabilitate de a-l trage la răspundere pe președinte rus responsabil pentru atrocități comise în Ucraina.” Cei doi președinți s-au întâlnit de aproximativ 35 de ori de când Xi a devenit lider național, dar, deși au exprimat un parteneriat mai profund ca niciodată, războiul le-a perturbat relațiile, chiar dacă a adâncit dependența Rusiei de China pentru comerț și sprijin diplomatic. Războiul a fost o sursă de instabilitate pentru Beijing, dăunând legăturilor chineze cu țările europene.

Cu toate acestea în 2022, investițiile UE în China au urcat cu un procent uimitor de 92,2 %, iar cele din Germania, în special, au crescut cu 52,9 % (conform MOFCOM-Camera de Comerț a Chinei). Beijingul vizează lanțurile de aprovizionare critice de care industria europeană are atât de mult nevoie. Investițiile chineze în Europa au acordat prioritate unei game largi de infrastructuri europene – în special porturi, aeroporturi, companii energetice, parcuri eoliene, telecomunicații. Lupta cu America a Beijingului s-a mutat în Europa! Xi vrea să se concentreze asupra reconstrucției economice post-pandemie a Chinei iar reacțiile globale la conflictul din Ucraina îi afectează politicile internaționale. Este piața chineză critică pentru economiile europene? În mod sigur răspunsul este da. La fel este și piața Chinei pentru mărfurile și energia produse în Rusia.

Vizita, în opinia mea, a fost una centrată pe probleme economice. În mijlocul discuțiilor de la Moscova dintre Xi și premierul rus Mihail Mişustin s-a aflat o nouă conductă planificată, numită Power of Siberia 2, care ar putea furniza Chinei aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc anual. Conducta, care ar urma să treacă prin Mongolia, este în discuție de ani de zile. Dar proiectul a devenit urgent pentru Rusia după ce comerțul cu gaze naturale cu Europa s-a oprit anul trecut din cauza invaziei Ucrainei. Portofoliul de investiții al Comisiei interguvernamentale ruso-chineze pentru cooperare în domeniul investițiilor până în 2030, de care răspunde Primul Ministru, cuprinde 79 de proiecte în valoare de peste 165 de miliarde de dolari).

Premierul rus a subliniat cu acest prilej că, în pofida situației externe nefavorabile, a turbulențelor de pe piețele globale şi a numărului mare de sancțiuni occidentale, cooperarea comercială şi economică dintre Rusia şi China se dezvoltă cu succes. Cu toate discuțiile despre resurse Xi, la conferința de presă, a trecut sub tăcerea realizarea conductei. Rusia a început să vândă gaze naturale Chinei la sfârșitul anului 2019 prin conducta Power of Siberia 1, care a furnizat aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaz în 2021 și urmează să atingă capacitatea maximă de 38 de miliarde de metri cubi în 2025. Rusia este acum furnizorul de gaz nr. 3 pentru Beijing.

De zeci de ani, exporturile chineze au fost în mare parte orientate către SUA, Europa și Japonia. Comerțul dintre Rusia și China a crescut cu peste 30% anul trecut la 1,3 trilioane de yuani (189 de miliarde de dolari). Cu toate acestea el reprezintă doar un sfert din valoarea importurilor și exporturilor dintre China și SUA așa cum arată datele vamale chineze. Magazinele alimentare din Beijing, Shanghai și din alte orașe chineze mai bogate stochează mai mult sake japonez și carne de vită australiană decât vodcă și caviar.

Ministrul chinez de externe Qin Gang a lăudat luna aceasta relațiile dintre Rusia-China drept „un nou tip de relații internaționale”, în timp ce a reiterat poziția Chinei conform căreia acestă relație nu se constituie într-o alianță. „Cu cât lumea devine mai instabilă, cu atât este imperativ ca China și Rusia să-și avanseze constant relațiile”, a spus Qin la o conferință de presă. Este clar că Xi nu vrea ca Putin să fie învins, dar se ferește să încerce să-l salveze. El nu vrea ca o coaliția occidentală condusă de SUA să prevaleze, dar rămâne atent să nu o confrunte direct și să nu-i invite la sancțiuni împotriva Beijingului. Beijingul excelează în mod obișnuit în a câștiga timp și în așteptarea rezolvării problemelor lor.

Prietenia Xi-Putin

Relațiile dintre China și Rusia sunt departe de a fi un „bloc monolitic”. O istorie lungă și uneori violentă între Rusia și China a lăsat o moștenire de neîncredere peste care cei doi lideri se pare ca au trecut. Un muzeu din Heihe (Heihe este un oraș la nivel de prefectură din nordul China, situat la granița cu Rusia, pe malul de sud al râului Amur) este dedicat la ceea ce se descrie de secole agresiunile soldaților ruși împotriva chinezilor. Cetățenilor ruși nu li se permite să intre în muzeu, a spus un gardian al muzeului pentru media occidentală, din teama că s-ar putea simți jigniți. Expoziția înfățișează uciderea a mii de chinezi în regiune de către ruși în 1900. Acum, de la o relație fără limite, în sesiunea de la Moscova, cei doi au căutat să tragă limite mai clare.

Xi și alți oficiali chinezi au evitat, în general, să reînvie acea retorică a „prieteniei fără limite”, chiar dacă Putin încă a folosit-o. Desigur ”romanța” dintre cei doi a început cu vodcă și sandvișuri în urmă cu un deceniu și continuă și astăzi cu recenta vizita la Moscova însă cu șampanie. Să nu uităm faptul că tatăl lui Xi, Zhongxun, un fost revoluționar chinez important, a supravegheat experții sovietici ce au ajutat la construirea industriei chineze în anii 1950. În calitate de vicepremier, bătrânul Xi a vizitat Moscova în 1959. S-a întors plin de admirație, aducând cu el în valiză jucării de fabricație sovietică care l-au încântat pe fiul său de șase ani. Xi nu a fost niciodată singur în relația cu Rusia. Înalți ofițeri militari chinezi au dezvoltat legături strânse cu omologii lor ruși, după ce guvernele occidentale au impus embargoul asupra armelor Chinei din cauza zdrobirii protestelor pro-democrație din jurul Pieței Tienanmen în 1989.

China a cumpărat zeci de arme rusești în valoare de miliarde de dolari. Xi a trăit momente importante în cariera sa politică momente care i-au marcat evoluția ulterioară. Atitudinea ostilă față de America în cadrul conducerii militare a Chinei s-a produs după ce avioanele de război americane au bombardat ambasada Chinei la Belgrad în 1999, în timpul conflictului din Kosovo. De fapt acolo erau plasate echipamentele radio ale postului național iugoslav (conform declarațiilor unor servicii de informații preluate de Washington Post). O altă perioadă grea a fost cea de după criza financiară din 2008 când Xi era la Shanghai liderul partidului și a fost influențat de academicieni de stânga și de colegii ”priceling”, descendenții liderilor Partidului Comunist din vremea lui Mao.

Odată cu preluarea puterii la Beijing prima vizita a lui Xi a fost la Moscova. Au urmat alte 38 de vizite bilaterale. China a continuat, de asemenea, să participe la exerciții militare comune cu Rusia. În noiembrie, bombardiere strategice chineze și rusești au zburat într-o patrulă comună peste Marea Japoniei și Marea Chinei de Est și au aterizat pentru prima dată în istorie pe unul din aerodromurile rusești. La prima aniversare a invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie, navele de război rusești, chineze și sud-africane făceau exerciții împreună în Oceanul Indian iar pe 15 martie, timp de o săptămână, Rusia, China și Iranul au desfășurat exerciții navale comune în Golful Oman.

Ce a însemnat vizita lui Xi la Moscova?

În spatele scenei vizita lui Xi a marcat lansarea campaniei electorale a lui Putin pentru un nou mandat prezidențial în 2024. Pentru Vladimir Putin, vizita de stat în Rusia a președintelui chinez Xi Jinping a oferit o creștere uriașă a moralului și o șansă de a prezenta mult lăudata Nouă Ordine Mondială pe care liderul rus crede că o creează războiul său împotriva Ucrainei, prezentare care are ca spectatori Sudului Global dar și proprii cetățeni. Deși Putin a radiat în strălucirea reflectată de vizita lui Xi în săptămâna aceasta, vizita a fost o amintire a cât de izolat este liderul rus. În general președintele Biden găzduiește un lider străin proeminent la Casa Albă o dată la două săptămâni. Vizita lui Xi în Rusia, imediat după ce și-a consolidat cel de-al treilea mandat la putere reunește în fapt doi bărbați care s-au poziționat drept lideri pe viață – și pregătește scena unei confruntări globale, Beijingul fiind dispus să folosească parteneriatul cu Moscova pentru a contracara Ordinea Mondială condusă de America.

Rămâne de văzut dacă această confruntare se va încălzi, împingând trei puteri nucleare în pragul celui de-al Treilea Război Mondial, sau doar marchează acordurile de deschidere a Războiului Rece 2.0. Vizita lui Xi arată că sunt consolidate relațiile între China, Rusia și Iran relații care sunt aliniate împotriva Statelor Unite, Marii Britanii și a altor aliați NATO – într-o competiție pentru influența globală și pentru alianțe cu națiuni precum Africa de Sud și Arabia Saudită, care par ambivalente. În prima zi a vizitei lui Xi Jinping la Moscova, liderul chinez a oferit o viziune mai rezervată relațiilor ruso-chineze decât ceea ce probabil se aștepta Putin. China are două ambiții opuse: (1) pe de o parte, vrea să se înfățișeze ca un jucător global responsabil, susținând integritatea teritorială și suveranitatea țărilor; (2) pe de altă parte, construiește o alianță de autocrații, care execută pe lângă comerț și exerciții militare comune cum ar fi exercițiile navale pe care tocmai le-a desfășurat cu Rusia și Iranul.

Călătoria lui Xi a clarificat și noua dinamică a puterii: China este fratele mai mare care, împreună cu India, au susținut Rusia cu achiziții tot mai mari de petrol în timp ce un ”Putin Mic”, din ce în ce mai izolat, dorit arestat pentru crime de război, are nevoie de Beijing mai mult ca niciodată pentru a supraviețui. Putin și Xi au multe în comun: propriile lor definiții ale democrației și ale economiei de piață; disprețul față de drepturile omului; o teamă de angajament civic din partea publicului larg și, mai ales, dorința de a pune capăt dominației globale a SUA și de a remodela organizațiile și normele internaționale pentru a se potrivi intereselor Rusiei și Chinei.

Xi ar putea, de asemenea, să intenționeze să-i demonstreze lui Putin că, dacă există o Nouă Ordine Mondială, atunci China o va conduce. China a manifestat recent o influență globală în creștere prin medierea unei apropieri diplomatice între Iran și Arabia Saudită, pe fondul supărării Washingtonului pe prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman din cauza sprijinului său pentru eforturile lui Putin de a menține prețul petrolului ridicat, astfel încât să poată finanța războiul. Beijingul refuză să condamne invazia și a dat vina pe Statele Unite pentru război criticând sancțiunile occidentale menite să înfometeze mașina de război a lui Putin. Rusia cu o economia sub o presiunea intensă a sancțiunilor, a supraviețuit datorită Chinei care a menținut-o pe linia de plutire anul trecut, stimulând comerțul cu aceasta inclusiv o creștere bruscă a exporturilor chineze de chipuri electronice de care Moscova are nevoie pentru producția de arme.

Cei doi liderii au semnat două acorduri, unul de afirmare a parteneriatului și unul de stabilire a planurilor de cooperare economică, despre care au discutat în cadrul unei conferințe de presă comune. Ei nu au anunțat niciun progres major despre pacea în Ucraina. Beijingul s-a prezentat ca un potențial negociator, emițând o propunere în 12 puncte pentru încheierea conflictului. Ucraina a respins planul, care nu include nicio cerere ca Moscova să-și retragă trupele. Putin a spus la conferința de presă de marți că o mare parte din planul Chinei pentru Ucraina este corelat cu punctul de vedere al Rusiei și ar putea sta la baza unui viitor acord de pace, dar numai dacă Kievul și Occidentul ar fi pregătiți. „Cu toate acestea, nu vedem o astfel de pregătire”, a spus el. China este blocată într-o confruntare pe termen lung cu America, care ar putea duce la un război asupra Taiwanului. În acest context, Rusia încă reprezintă o sursă indispensabilă de energie, tehnologie militară și sprijin diplomatic.

Dacă Putin pierde în Ucraina și vine la Kremlin un nou Gorbaciov care ar fi tentat să ajute America atunci s-ar inversa situația din 1970 când China a schimbat tabără. De data va fi vorba de Rusia. Acesta este coșmarul pentru China. Întâlnirea din aceste zile de la Moscova s-a încheiat cu o declarație anti-NATO și anti-SUA precum cea de la întâlnirea de anul trecut ceea ce îmi aduce aminte de întâlnirea Biden-Putin de la Geneva din 2021: ”Nu este în interesul Rusiei să aibă un Război Rece cu SUA în timp ce împarte o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere”. Atât Biden cât și Putin sunt ”copiii Războiului Rece”. Biden este al cincilea președinte american care a avut de-a face cu domnul Putin, dar primul care a intrat în funcție cu o istorie de implicare în stabilirea politicii față de Rusia din perioada lui ca senator și vicepreședinte. Spre deosebire de cei patru președinți anteriori, care fiecare în grade diferite sperau să creeze legături mai bune cu Moscova, Biden nu și-a făcut niciodată iluzii despre a se împrieteni cu Rusia lui Putin. Putin a rămas același ”silowiki” caracterizat de următoarea propoziție ”poți să scoți omul din KGB, dar nu și KGB-ul din om”!

Post Scriptum: Administrația Biden a răspuns la vizita lui Xi cu devoalarea documentelor care ar atesta că virusul SARS-CoV2 este unul scăpat din laboratorul din Wuhan. Stau și mă întreb dacă nu cumva toată campania Chinei de mediator în conflictele internaționale devine o vagă urmă în fața responsabilității Beijingului privind drama omenirii în recenta pandemia? Și încă o frază: Nu vom ști timp de câteva zile dacă Xi va discuta cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un mod care să deschidă un adevărat un proces de negociere.