Europa/Rusia

Mai nimic despre Acordul de la Minsk!

Câștigătorul summitului Normandia de la Minsk nu este nimeni altul decât Lukașenko. Poze cu Lukașenko (ultimul dictator european în funcție), Merkel și Holland și... Sa ne înțelegem clar, de la început: Putin nu este interesat de un acord în privința Ucrainei (are Crimeea și va "îngheța" estul Ucrainei), ci dorește un acord cu SUA, o negociere între două puteri nucleare, o revenire la o lume bipolară, nicidecum multipolară! Ce altceva mai vrea Rusia în Ucraina? Trupe de păstrare a păcii: căști albastre, trupe rusești, precum în Transnistria sau echipe de control OSCE. Unde să fie dispuse? Depinde de ce se va considera ca fiind graniță între cele două țări (Federația [...]

Spre o federalizare a Ucrainei?

Ca reacţie la anexarea Crimeei şi a sprijinului acordat de Federaţia Rusă separatiştilor din Ucraina, la începutul anului 2014, SUA au anunţat măsuri fără precedent: nu statul rus va fi sancţionat, vor fi sancţionaţi cetăţeni ruşi prin îngheţarea conturilor bancare şi a proprietăţilor, dar şi prin interzicerea vizelor de intrare pe teritoriul american. Flota a 6-a din Mediterană nu a fost chemată să intre în acţiune, exporturile către Rusia nu au fost blocate, schimburile culturale şi cele educaţionale nu au fost oprite. Oficiali ai cabinetului Putin au fost ţinte (Karen Dawisha, Cleptocraţia lui Putin, Editura Simon&Schuster, 2014) Care este explicaţia acestui nou model de sancţiuni? Ele se datorează sistemului (cartea [...]

Criza ucraineană, între Matrioşka şi Intermarium

Imediat după colapsul URSS, în 1991, liderii europeni au socotit că Moscova poate deveni un partener viabil într-o Europă în schimbare. Să nu credeţi cumva că, peste noapte, Washingtonul şi aliaţii occidentali şi-au imaginat că Rusia va deveni un partener de încredere. Au crezut, poate, că Rusia va împărtăşi aceleaşi obiective strategice de politică externă şi, treptat, va adopta stilul de viaţă al democraţiilor occidentale cu o economie de piaţă consolidată. Dar, imediat ce problemele au apărut – programul nuclear al Iranului, situaţia din Irak şi din fosta Iugoslavie – lunile de miere s-au încheiat şi Rusia a revenit, treptat, la vechile obiceiuri imperial-sovietice. A urmat un interludiu, odată cu [...]

Cine răspunde provocării militarizării Rusiei?

Ocuparea Crimeei și includerea ei în Federația Rusă au schimbat harta Europei după 25 de ani de la încheierea Războiul Rece. După 23 de ani de la colapsul URSS, Rusia își reconstruiește structura militară. Federația Rusă se pregătește să-și proiecteze puterea de-a lungul Europei de Est, a Caucazului, a Asiei Centrale, a Pacificului de Nord și a zonei artice. Strângerea relațiilor cu Iranul și Siria, dar și cu Egiptul, fac din Federația Rusă un jucător încă prezent în Orientul Mijlociu. Prezența Rusiei provocă SUA și pe aliații săi occidentali și est-europeni. De notat că Moscova își extinde prezența prin dezvoltarea blocului militar regional, definit de Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă. [...]

Bine ați venit în Serbia, domnule președinte!

Este o onoare și o plăcere să vă vedem din nou la Belgrad, mai ales că relațiile nostre se dezvoltă cu succes. Este la ordinea zilei ca relațiile de prietenie între țări să se măsoare în valoarea schimburilor  comerciale. Noi vedem prietenia în mod diferit. Astăzi, Serbia nu are inamici, are numai prieteni mai mari sau mai mici. Noi vedem Federația Rusă ca marele nostru prieten. Vedem ce au făcut înaintașii noștri și-i învățăm pe copiii noștri acest drum (n. AG. al prieteniei sârbo-ruse). Acestea sunt cuvintele președintelui Serbiei, Tomislav Nikolic, cu ocazia primirii omologului său rus, Vladimir Putin, la parada militară de la Belgrad (parada a comemorat 70 de [...]

Go to Top