Europa/Rusia

Odată cu apropierea alegerilor, preşedintele Petro Proşenko trebuie să îndepărteze atenţia alegătorilor de la gravele probleme economice ale ţării şi să le îndrepte către o criză militară cu Rusia. La cinci ani de la Revoluţia demnităţii, Ucraina este cea mai săracă ţară a Europei, cu o economie blocată sub nivelul prerevoluţionar şi fără niciun fel de soluţie de a ieşi din impas, în timp ce oligarhii şi oficialii corupţi continuă spolierea ei. În schimb, aceştia clamează patriotismul şi succesul în a scoate Ucraina de pe orbita Rusiei. La fel ca preşedintele Poroşenko, preşedintele rus Vladimir Putin îşi pierde sprijinul acasă din cauza unor mişcări nepopulare şi vrea să readucă în inimile [...]

Iniţiativa Bucureşti 9 (B9), ca şi Iniţiativa celor Trei Mări, evidenţiază importanţa valorificării formatelor bilaterale, multilaterale şi regionale în definirea poziţiilor ţărilor membre NATO cu privire la gestionarea riscurilor la adresa securităţii. Rezilienţa pe axa Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Adriatică este de o importanţă covârşitoare în condiţiile în care Rusia consolidează Districtul militar de Sud. Districtul militar Sud[1] este o unitate militar-administrativă a forţelor armate ruse în sud-vestul ţării, având comandamentul la Rostov pe Don şi fiind destinat să interzică accesul pe direcţia operativă de sud care pleacă din Mediterană şi se opreşte în Caucaz. Aria de responsabilitate se întinde din Caucazul de Nord până la frontiera cu Ucraina şi include [...]

Pentru ca un plan de izolare a Teheranului să fie eficient, Washingtonul trebuie să analizeze noua strategie emergentă a Iranului în Levant prin care Teheranul speră, încă, să obţină hegemonia regională pe termen lung, planul său actual concentrându-se asupra menţinerii unei poziţii predominante în Irak, Liban şi Siria, dar şi crearea de coridoare de comunicaţii pe care să transporte echipamente militare şi trupe. În cazul în care nu există soluţii fezabile, Teheranul va avea mînă liberă să provoace Arabia Saudită. Este o criză sunito-şiită sau o luptă pentru hegemonie în Orientul Mijlociu? Este o luptă pentru putere. De fapt, actuala criză din Liban reaşează scena geopolitică din Levant pentru un [...]

Ce a fost şi ce urmează? Pe 12 aprile 1982, Iuri Andropov, preşedintele KGB, a ordonat operativilor din serviciul de informaţii extern să desfăşoare măsuri active împotriva realegerii lui Ronald Reagan. Faţă de spionajul clasic, care colectează informaţii secrete de la statele străine în care acţionează, măsurile active sunt dedicate influenţării directe a evenimentelor (subminarea adversarilor străini prin folosirea de informaţii false, prin folosirea de grupuri de opoziţie formate din cetaţenii ţării respective şi prin alte tehnici de propagandă specială dezvoltate încă din timpul Războiului Rece). Conducerea sovietică îl considera pe Reagan un militarist implacabil. Potrivit unor note făcute de Vasili Mitrokhin, un ofiţer KGB care a lucrat la arhiva [...]

Preşedintele SUA se pregăteşte de a doua vizită în Europa, prilejuită de Summitului G20 de la Hamburg. Mesajul acestei vizite este crucial pentru est-europeni. De ce? Pentru că vorbim din nou de securitatea Europei Noi! Premoniţia fostului Secretar al Apărării Donald Rumsfeld despre Europa, făcută în 2003, devine pe zi ce trece tot mai actuală. Preşedintele Donald Trump se îmbarcă în Air Force One, avionul prezidenţial american, după sărbătorirea Zilei Independenţei a SUA, pentru a doua vizită în Europa. O întrebare stă pe buzele prietenilor, aliaţilor, dar şi a duşmanilor: cum se va reflecta acest turneu faţă de primul în care vizita în Arabia Saudită şi Israel a fost un [...]