Vladimir-Putin-Xi-Jinping-KremlinNATO trebuie să urmeze o politică pe termen lung pentru a descuraja şi contrabalansa o Rusie renăscută care reprezintă o provocare “de durată şi globală” pentru alianţa militară vestică, a declarat comandantul forţelor NATO în Europa, generalul american Philip M. Breedlove.

Drumul Mătăsii a legat şi va leaga China de Orientul Mijlociu, Europa şi Africa. Nu sunt niciun fel de îndoieli că pentru Europa China este al doilea partener comercial ca importanță după SUA. Planurile pe care compania de navigație China Ocean Shipping Company (COSCO) le are în preluarea portului Pireu demonstrează ca Drumul Mătăsii pe mare al Chinei (Marea Chinei de Sud, Oceanul Indian, Marea Roșie, Canalul Suez, Marea Mediterană, Marea Neagră) are deja un cap de pod în Europa. One Belt, One Road (conceptul lansat de administrația de la Beijing în 2013 – Drumul Mătăsii pe apă și pe uscat) se materializează pas cu pas, fapt care duce la implicarea Chinei în economia europeană asigurând noi oportunități de investiții și de comerț firmelor chinezești în țările Uniunii dar și o infuzie de capital acolo unde cancelariile europene au înțeles că puterea finaciară a Beijingului poate sprijinii interesul lor național. Inițial Drumul Mătăsii a fost o împletitură de drumuri de caravană, ruta principală legând bazinul Mării Mediterane cu estul Asiei, dar încrengăturile purtând mărfurile către Peninsula Arabică, către India sau chiar Africa. Astăzi acesta va deveni un șir de autostrăzi și căi ferate, un șirag de porturi de-a lungul Oceanului Indian care vor asigura comerțul cu bunuri din Asia/China către Europa și Orientul Mijlociu.

Teatrul de operații militare navale din Marea Mediterană

De câțiva ani Rusia și China participă la exerciții bilaterale și multilaterale în Asia în special cu membrii Organizației de Cooperare de la Shanghai (Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, și Uzbekistan). Acum forțele navale ale Chinei și Rusie s-au întâlnit pentru prima dată în Mediterană la un exercițiu militar comun. Pentru Rusia, Mediterana rămâne înainte de orice un coridor de acces la oceanul mondial, coridor care pleacă din portul Sevastopol din Marea Neagră, via Canalul de Suez sau Strâmtoarea Gibraltar, după ce s-a trecut mai întâi prin strâmtorile turceşti. Pentru China, Mediterana este un teatru naval situat în extremitatea occidentală a arcului de desfăşurare a flotei sale, ale cărei vase evoluează din Marea Chinei Orientale, trecând prin zona critică a Mării Chinei de Sud şi prin Oceanul Indian. Mediterana alături de Marea Neagră sunt locurile unde Drumul Mătăsii își încheie odiseea.  Pe 21 mai 2015 cele 10 zile ale exercițiului naval comun sino-rus, Joint See 2015, desfășurat în Marea Mediterană s-au încheiat. Exercițiul a avut ca temă creșterea interoperabilității între cele două forțe navale dar și pregătirea militară a acestora prin executarea tragerilor cu muniție de război. Din partea Flotei Mării Negre a Rusiei au participat: crucișătorul Moscova (clasa Atlant), fregata Ladni (clasa – Burevestnik), corveta Samum (clasa Bora), nava de debarcare Alexander Shabalin (clasa-Ropucha) capabilă să transporte echipament militar de până la 450 de tone și o navă remorcher MB-31. Din partea flotei militare chineze au participat fregatele Lini și Weifang clasa 054A-fregate multirol desfășurate din 2009 în Golful Aden pentru lupta anti-piraterie (în 2014 o navă din această clasă a escortat armele chimice siriene destinate distrugerii). Armata de Eliberare Populară are 18 nave clasa 054A în serviciu. A treia navă chineză participantă la exercițiu a fost nava de alimentare Weishanhu (clasa-903). Cele două grupări navale rusă și chineză au desfăşurat manevre şi exerciţii de apărare antiaeriană în Marea Neagră înainte să pătrundă în Marea Mediterană. Prezenţa Chinei în această parte a lumii este un fenomen nou în relaţiile internaţionale, determinat de nivelul ridicat de asociere strategică la care au ajuns în ultima vreme Rusia şi China. Înainte să pătrundă în strâmtori (n. A.G. turcești), navele ruse şi chineze au desfăşurat exerciţii de pregătire specifice punctelor înguste de trecere, a declarat purtătorul de cuvânt al flotei ruse. Pe termen lung aceste exerciţii anunţă o creştere a amprentei strategice chineze în regiune: Marea Neagră se găseşte la capătul occidental al noului Drum al Mătăsii care vizează deschiderea de căi maritime dinspre Asia Centrală către pieţele europene, pentru exportul de produse din Asia. Portul grecesc Pireu, unde China a investit masiv în ultimii ani, va fi un hub comercial de tranzit important pe acest traseu. Cooperarea între cele două flote este mai veche, o parte din navele rusești și dintre cele chinezești au participat la acțiunile din Golful Aden, nava Lini evacuând în martie 2015, 600 de cetățeni chinezi și alte câteva sute de cetățeni străini prezenți în Yemen. Prima astfel de misiune de salvare a fost în Libia de unde administrația chineză a evacuat 38000 de muncitori chinezi utilizând nave închiriate, supervizate de nave ale flotei militare chineze. De atunci flota militară chineză a fost din ce în ce mai vizibilă în regiune în porturile Haifa, Istambul, Cairo sau Tartus în Siria. Scopul declarat al acestor exerciții din Mediterană a fost exprimat de declarația adjunctului comandatului flotei ruse vice amiralul Alexander Fedotenkov care enunța că operațiunile navale au avut ca temă principală asigurarea securității navigației în zonele îndepărtate ale oceanului planetar și pregătirea forțelor navale pentru misiuni de securitate netradiționale.

Care sunt concluziile unui astfel de exercițiu?

În primul rând el se potrivește cu dorința celor două națiuni de a fi considerate puteri navale globale. Exercițiul semnalizează Occidentului că Marea Mediterană nu mai este Mare Nostrum pentru NATO așa cum a fost între anii 1990 și 2000. De fapt interoperabilitatea în cadrul exercițiilor navale sino-ruse înseamnă trasformarea parteneriatului militar în politici eficiente și efective în zona relațiilor internaționale. În al doilea rând constatăm o creșterea a interesului chinezilor în Africa și Orientul Mijlociu iar în această ecuație Mediterana este capătul  noului Drum al Mătăsii. De asemenea atât China cât și Rusia văd o oportunitate în flancul sudic al Europei măcinat de valurile de imigranți cărora nu le mai fac față grănicerii europeni. În al treilea rând operațiunea Joint See 2015 a fost opozabilă operațiunii NATO Atlantic Resolve în Europa dar și altor exerciții desfășurate de SUA împreună cu Georgia sau cu aliații din Asia. În al patrulea rând la fel ca și exercițiile anterioare operațiunile militare comune sino-ruse s-au constituit în oportunități de marketing pentru tehnica militară folosită. Rușii sunt principalii furnizori de echipamente militare pentru Aramata Populară de Eliberare a Chinei. De altfel recent China a devenit primul și unicul deținător al sistemelor anti-aeriene rusești S-400. Cu ocazia acestui exercițiu China și-a etalat noua tehnologie navală, două dintre fregatele participante facând parte din clasa Jiangkai II, o clasă de nave pe care Rusia o dorește în propriul arsenal (achiziția poate umple golul din cadrul flotei ruse până la finalizarea programului clasei de fregate Sergei Gorshkov). În al cincilea rând exercițiul reflectă, pe lângă o desfășurare de forțe navale, un interes acut al Chinei dincolo de granițele Asiei. Așa cum aminteam mai sus atât China cât și Federația Rusă au găsit o oportunitate de a intra în zona de sud a UE în condițiile în care criza cipriotă și apoi cea grecească le oferă soluții nebănuite. În 2008 compania chineză COSCO a investit 4,3 miliarde euro pentru a opera unul din cele trei terminale din portul grec Pireu și pentru reconstrucția celui de-al doilea terminal. Investiția a deschis comerțul Chinei catre Europa, Grecia devenind hubul final al Drumului Mătăsii pe mare. Scopul final al lui COSCO este obținerea majorității acțiunilor de proprietate a portului Pireu. De asemenea guvernul chinez finanțează o linie ferată de mare viteză între Pireu, Belgrad și Budapesta care va fi gata în 2017 și care va deschide un nou coridor terestru atât pentru containerele de marfă dar și pentru turiștii care vizitează Euopa de Sud sau Centrală.

Troica Rusia, Cipru, Grecia

Rusia și Cipru au semnat un acord militar de cooperare sub jurisdicția căruia navele militare rusești pot acosta în porturile insulei la fel ca și avioanele militare rusești cărora li s-a pus la dispoziție un aeroport.  Aviația rusă va folosi baza aeriană Andreas Papandreou, situată lângă aeroportul internațional Paphos din sudul insulei. Baza se află la 50 de km de baza militară aeriană britanică de la Akrotiri (baza aparținând British Royal Air Force). Flota navală rusă va putea folosi instalițiile portului Limasol pentru realimentare și întreținere. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că acordul implică navele angajate în eforturile de contra-terorism și anti-piraterie(!?). Cipru, prin reprezentanții săi, a semnat în același timp cu acordul militar, opt acorduri şi două memorandumuri de cooperare cu Rusia în special în domeniul bancar cu Banca centrală a Rusiei dar şi în domeniul investiţiilor. În domeniul militar Rusia s-a angajat să repare și să întrețină echipamentul militar pe care Ciprul l-a cumpărat de-a lungul timpului din Rusia. Ciprul, membru al UE, dorește, în viziunea președintelui Nicos Anastasiades, să construiască o punte strategică între Moscova și Bruselles, punte deteriorată odată cu apariția crizei ucrainiene. Înaltul Comisar al Marii Britanii în Cipru, Ric Todd, a avertizat că oferirea de facilități militare Moscovei contravine politicilor europene față de Rusia…Portul Limasol este la granița bazei aeriene Akrotiri care deservește operațiunile NATO și este un important punct de supraveghere electronică al Alianței (conform Global Post). Toate aceste mutări ale administrației de la Nicosia ar putea părea surprinzătoare însă în ultimele două decade (de la căderea URSS) Cipru și Rusia au avut relații economice și finaciare importante și de cele mai multe ori netransparente. Conform unui raport realizat de un grup de economiști din Rusia, Finlanda și Canada, oamenii de afaceri ruși au transferat în acești ani peste 1 trilion de ruble (30 miliarde de USD) în bancile din insulă. În 2013 în timpul crizei cipriote analiști au estimat că peste 1/3 din fondurile existente în depozitele bancare au avut origini rusești. Ciprul devenise un fel de mașină de spălat bani ai oligarhilor ruși. Cât despre Grecia noul guvern de la Atena condus de  Alexis Tsipras a luat inițiativa să exploreze relațiile militare și economice cu Rusia în condițiile în care criza finaciară de la Atena se apropie de un deznodământ nefericit (Grecia se pregătește să tipărească monedă proprie care să circule împreună cu euro!). Alături de Cipru, Grecia va deveni o mare problemă pentru UE în ceea ce privește relația cu Federația Rusă.

China și noua Carte Albă

Și pentru ca poza să fie completă asupra acestor exerciții navale vom menționa pe scurt ce aduce nou în domeniul militar Cartea Albă lansată la Beijing (al noulea document din 1998). Cu toate că pune accentul pe angajamentul Chinei în vederea dezvoltării pașnice, documentul subliniază totodată domeniile critice de securitate, printre ele numărându-se oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și forțele nucleare și avertizează că forțele navale își vor modifica gradual perspectiva. Forțele navale vor trece de la o strategie unică de apărare a apelor teritoriale la una care să asigure și protecția în apele deschise. Avem nevoie de o Marină puternică pentru a apăra interesele maritime ale Chinei, a declarat colonelul Yang Yujun, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, într-o conferință de presă desfășurată la sediul guvernului.

Concluzie

Mesajul este aşadar clar: ruşii şi chinezii îşi acordă sprijin reciproc prin vectorul maritim în actuala confruntare a forţelor strategice globale. Rusia devine poarta de intrare pentru prezenţa navala chineză în spaţiul mediteranean și cel Pontic. Vrem nu vrem flota națională va trebui modernizată: corvete, subamarine, modernizarea fregatelor. S-au adunat ca multe în 25 de ani din 1990 în care industria de apărare aproape a dispărut. Dotarea armatei este un punct care nu ar trebui să lipsească de pe agenda discuțiilor politice la Preledintelui și Primului Minitru în oricare din vizitele din străinătate.