Nu vreau să vă panichez. O criză la granița cu Ucraina ne va lovi indirect și pe noi. „Putin a pus pe masa negocierii România și nu văd pe nimeni la discuții. Toți liderii de stat s-au întâlnit și discută. Inclusiv Ungaria a vorbit direct cu Putin. Dar se pare că, momentan, noi românii suntem ai nimănui”, a declarat Cristian Diaconescu la Realitatea. Așa este, din păcate, fostul ministru de externe, are dreptate.

Se pare ca toată lumea s-a pus de acord: războiul în Ucraina este iminent!. Așa o fi dacă doi îți spun ca ești beat de duci si te culci, dar dacă zeci de servicii de informații spun același lucru despre criza Ucraineană ce faci? Începi să te pregătești de o criză care nu a mai fost văzută de la cel de-al Doilea Război Mondial. Ucraina se golește de expați, ambasadele principale îți retrag personalul neimportant și familiile oficialilor inclusiv diplomații din ambasada rusă. România a urmat exemplul pentru personalul neimportant al ambasadei. Cetățenilor americani li s-a spus să se retragă urgent din țară. Se pare ca toate serviciile de spionaj s-au decis în privința unei invazii sau a unui bombardament asupra punctelor nevralgice care să ducă la căderea guvernului Zelinski. Putin devine previzibil pe zi ce trece. Consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat pe 11 februarie că există o „posibilitate distinctă” ca Rusia să invadeze Ucraina într-o fereastră de timp scurtă. El, la fel ca și președintele Biden acum o zi, pe 11 februarie, a cerut americanilor din Ucraina să plece imediat. Administrația Biden pregătește planuri pentru ca forțele militare americane să ajute la evacuarea americanilor odată ce trec în Polonia în cazul unui atac rusesc. Ultimul militar american care a părăsit Afganistanul în august, generalul-maior Christopher T. Donahue din Divizia 82 Aeropurtată, a fost numit comandantul unei echipe de intervenție (Task Force) în Polonia pentru coordonarea unei astfel de acțiuni. Separat, oficialii americani au spus că administrația Biden va desfășura 3000 de soldați suplimentari în Polonia. Avertismentul sporit al SUA a venit pe fondul unor noi informații din teren care indică faptul că Rusia este acum pe deplin pregătită să lanseze o invazie. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat în timpul unei vizite în Australia că Occidentul continuă să vadă „semnele tulburătoare ale escaladării Rusiei” și că Moscova ar putea lansa o ofensivă în timpul Jocurilor Olimpice. Marcus Tullius Cicero spunea: “În ceea ce mă privește, nu încetez să susțin pacea; ea poate presupune unele condiții nedrepte, dar, chiar şi aşa, este preferabilă celui mai drept dintre războaie”.

Flancul estic se consolidează militar

Criza ucraineană ne devoalează jocurile geo-politice din Europa. În timp ce unii participă în diverse formate la discuții (Grupul de la Weimar – Polonia, Germania și Franța) alții stau pe tușe și se joacă cu “lopățica în nisip”. De ce? Pentru că diplomația lor nu s-a luptat în 30 de ani de democrație originală să intre în astfel de grupuri care contează în geopolitica continentului. Alți în schimb continuă să joace un joc național pe care-l fac de ani buni de zile deși fac parte și din grupuri și din alianțe militare (vezi Budapesta). Flancul estic se consolidează militar. Abia acum vorbim de grupuri de luptă permanente pentru România și de o prezență înaintată consolidată nu de una adaptată ca până acum. Și uite că până să aducem avioanele F-16 de la norvegieni vin americanii cu avioane din Germania. Aproximativ 150 de militari americani și opt aeronave F-16 Fighting Falcon, vor executa, începând de vineri, 11 februarie, timp de aproximativ două săptămâni, misiuni de antrenament în comun cu militarii și aeronavele F-16 Fighting Falcon, din cadrul Forțelor Aeriene Române. Asta însemnă ca vom urmări cu mare atenție exercițiile ruse la Marea Neagră. De asemenea au sosit patru aeronave F-18 Super Hornet care erau staționate în Marea Mediterană la bordul portavionului american Harry S. Truman și care acum sunt la baza 86 Borcea. Sunt avioane care ating aproape 2.000 km pe oră. Fiecare poate fi echipat cu 7 tone de armament – de la rachete şi până la bombe. Împreună cu aeronavelor românești de luptă F-16 desfășoară misiuni de poliție aeriană. În Mediterană este dislocată gruparea navală [1] a portavionului USS Harry Truman (HSTCSG)-90 de avioane F-18 Super Hornet și elicoptere Seahawk-care face exerciții navale cu gruparea de atac  a portavionului  francez Charles de Gaulle (R 91)-are 30-40 avioane Rafale M-și cu cea a portavionului italian Cavour (C-550)- care are 15 avioane F-35B Lightning II- evidențiind puterea parteneriatelor maritime dintre cele trei națiuni. Peste 100 de avioane de atac și alte avioane de cercetare și elicoptere sunt prezente pe puntea celor trei portavioane. O forță colosală care participă la operațiunea Neptune Strike 22.  U.S. Sixth Fleet (Flota a VI-a SUA), cu sediul în Napoli, Italia, conduce întregul spectru de operațiuni comune și navale, adesea în concert cu parteneri aliați pentru a promova interesele naționale ale SUA și securitatea și stabilitatea în Europa și Africa.

Rusia și „măsurile active”

Aceste anunțuri ale unei invazii iminente cât și consolidarea dispozitivului militar de la granița Ucrainei produce efecte economice colosale în Ucraina. Avem practic o blocadă, o blocadă similară cu blocada Berlinului sau dacă vreți a Leningradului. Este tot una. Unii se grăbesc să-și retragă investițiile alții, precum chinezii, cumpăra active. Ucraina este în pragul falimentului deși primește încurajări de peste tot. Problema este că oricum o dai Dombasul și Luagnsk nu mai aparțin, la fel ca și Crimeea, Ucrainei, în formatul din 1994 când s-a semnat Memorandumul de la Budapesta. Ucraina este împânzită cu spionii ruși la toate nivelurile și nu numai Ucraina aceștia sunt răspândiți și activați în toată Europa Centrală și de Est. Stalin, Andropov și chiar Putin, ultimi doi în calitatea de șefi ai KGB/FSB, au plantat “conserve” de-a lungul timpului în țările amice/inamice. Cel puțin, la noi, se vorbea în anii 90 că au schimbat garniturile, nu cele oficiale (cei care lucrează în ambasada rusă), de două ori. Coloana a cincea rusă este în posturi, indiferent unde întorci capul, mai vizibilă, mai vocală și cu metode mai sofisticate ca oricând. Îmi vin în minte măsurile active care nu fac altceva decât să agraveze consecințele nemulțumirilor populare. Oare noi avem așa ceva? Va mai aduceți aminte de conflictul generat de explorările geologice din Moldova pentru gazele de șist? Cine a fost în spatele lor? Măsurile active ale FSB însemnă și crearea de ONG-uri care apără natura de mâna distructiva a omului(!?).
Rusia a început de 10 zile exercițiile în Belarus în baza noii Doctrine a Uniunii

Allied Resolve 2022

Rusia-Belarus aprobată de Kremlin pe 4 noiembrie 2021 și lansată public înainte de Allied Resolve 2022 exercițiul actual. Noua doctrină militară de stat a Uniunii dezvăluie planificarea apărării și gândirea militară cu privire la schimbările în peisajul amenințărilor, problema descurajării nucleare a Rusiei legată de protejarea Belarusului și baza doctrinară pentru desfășurările rusești pentru Allied Resolve 2022. Doctrina Uniunii are optsprezece pagini și se împarte în cinci capitole: prevederi generale; baza militară și politică de sprijin pentru securitatea militară; bazele organizării și sprijinirii apărării comune; baza militară și economică pentru securitatea militară; și dispoziții finale. Exercițiul Allied Resolve 2022 urmează acest model. Exercițiile de antrenament sunt cele mai mari pe care Rusia le-a desfășurat vreodată în Belarus. Acestea includ tactici și operațiuni pentru grupuri mici de detectare a locurilor de ambuscadă pentru dispozitive explozive improvizate (IED), potrivit agenției de presă ruse TASS. Acest lucru ne spune că rușii se pregătesc pentru bătălii urbane și război neconvențional împotriva milițiilor și voluntarilor ucraineni. În același timp Kievul își desfășoară propriile exerciții, folosind arme furnizate de NATO. Pe lângă desfășurarea de trupe de către Moscova în Belarus, șase nave de război rusești au ajuns în Crimeea și au acostat într-un port strategic de la Marea Neagră, Sevastopol. Rusia a spus că navele fac parte dintr-un exercițiu naval, în timp ce oficialii ucraineni au criticat această mișcare drept „fără precedent” care întrerupe practic accesul Ucrainei la căile de navigație. Un astfel de exercițiu cu nave de desant a mai avut loc în Crimeea în septembrie 2021. Strâmtoarea Kerci este sub controlul forțelor de grăniceri aparținând FSB.

Soluția diplomatică în impas!

Oficialii americani și europeni continuă să insiste pentru o soluționare diplomatică a crizei, deși eforturile, precum călătoriile președintelui francez Emmanuel Macron la Moscova și Kiev, nu au produs niciun progres. Tot pe frontul diplomatic, după nouă ore de discuții la Berlin, pe 10 februarie, negociatorii care reprezintă Rusia, Ucraina, Franța și Germania nu au reușit să ajungă la un acord privind soluționarea conflictului din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Moscova și Kievul sunt profund împărțite cu privire la modul de a proceda. Ăsta este și motivul pentru care Putin refuză o întâlnire cu Zelinski sau în format Normandia. „Există diferențe de opinie”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german Wolfgang Buchner. „În esență, va fi o chestiune de a le reduce în continuare.” Ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Nechaiev, ar fi spus presei germane că Berlinul și Parisul ar trebui să fie „mai asertive” în a îndemna Kievul să accepte și să pună în aplicare termenii acordurilor de pace. Conducerea politică a Kievului a susținut că acordul, care se concentrează pe părțile separatiste din estul Ucrainei, ar trebui renegociat. Acesta este considerat de o mare parte din oficiali și cetățeni ucraineni ca fiind favorabil separatiștilor susținuți de Moscova. Oficialii ucraineni susțin că această soluție ar declanșa tulburări interne dacă ar fi implementat pe deplin. Înalți oficiali din Rusia și Marea Britanie au avut întâlniri tensionate la Moscova joi și vineri (10 și 11 februarie). Și Washington și Beijing s-au luptat la Națiunile Unite.

Premierul britanic Boris Johnson, vorbind la sediul NATO de la Bruxelles, a spus că următoarele zile sunt „probabil cel mai periculos moment”. „O combinație de sancțiuni și hotărâre militară plus diplomație este ceea ce este în regulă”, a spus el, înainte de a se îndrepta spre Varșovia pentru întâlniri cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și președintele Andrzej Duda.

În prima vizită la Moscova a unui ministru de externe britanic în patru ani, Truss a avertizat Rusia că invadarea Ucrainei va fi „dezastruoasă”. Ea a cerut Rusiei să renunțe la „retorica Războiului Rece” și să urmeze o cale de diplomație. La o conferință de presă tensionată, așa cam cum au fost toate ce au implicat oficiali ruși, după discuțiile lor, Lavrov a spus că „încercările noastre de a ne explica au căzut în urechi surde”, potrivit unei traduceri de la ITV News. El a părăsit rapid evenimentul, lăsând-o pe Truss singură pe podium. Relațiile anglo-ruse au fost înghețate de ani de zile, ajungând la un nivel scăzut după un atac cu un agent nervos asupra unui fost spion rus și a fiicei sale în Salisbury, Anglia, în 2018.

Pe 11 februarie Secretarul adjunct de stat Wendy Sherman a vorbit cu secretarul general al Ministerului de Externe francez, François Delattre, despre consolidarea militară neprovocată și fără precedent a Rusiei la granițele Ucrainei și eforturile comune ale aliaților NATO, partenerilor UE, membrii G7 și alți parteneri pentru a îndemna Rusia să renunțe și să se angajează într-un dialog de fond, reciproc, cu privire la preocupările reciproce de securitate. Secretarul adjunct și secretarul general Delattre au convenit asupra importanței de a continua să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea Wendy R. Sherman a discutat și cu secretarul general al Serviciului European de Acțiune Externă, Stefano Sannino. Secretarul adjunct și secretarul general au reafirmat sprijinul SUA și UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Ei au discutat despre eforturile coordonate în desfășurare pentru a îndemna Rusia să aleagă detensionarea și diplomația și au reafirmat că o agresiune rusă ar avea consecințe masive și costuri grave pentru Federația Rusă. Prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte a declarat, în timpul unei vizite la Kiev, că Ucraina va primi câteva lansatoare de rachete antiaeriene Stinger „în viitorul apropiat”. Lansatoarele portabile sunt menite să întărească capacitatea Ucrainei de a doborî elicoptere și avioane care zboară la joasă înălțime.

Reamintesc pentru a nu știu câta oară dorința Kremlinul de a rescrie radical ordinea de securitate europeană post-Război Rece, inclusiv interzicerea permanentă a aderării Ucrainei la NATO și îndepărtarea forțelor NATO din Europa de Est. Washingtonul și aliații săi au exclus să pună capăt politicii „ușilor deschise” a NATO, deși s-au oferit să negocieze problemele pe care Moscova le consideră de importanță „secundară”. „Ceea ce trebuie să vedem este o diplomație reală, nu o diplomație coercitivă”, a declarat pe 10 februarie Boris Johnson.

Discuția telefonică Biden-Putin

Președintele Biden l-a avertizat  într-o convorbire de o oră, pe 12 februarie, pe liderul rus Vladimir Putin cu privire la „costurile severe” în cazul în care Rusia invadează Ucraina, a spus Casa Alb. Însă apelul nu a produs nicio soluție pentru criza, întrucât cele două părți au continuat să facă schimb de acuzații cu privire la operațiunile  asupra Ucrainei. De teama unui potențial conflict, un număr tot mai mare de națiuni și-au îndemnat cetățenii să părăsească Ucraina în ultimele zile. Administrația Biden a anunțat sâmbătă, pe 12 februarie, că își va reduce ambasada de la Kiev la un personal strict necesar și va retrage instructorii militari din pozițiile lor din vestul Ucrainei.

„Americanii umflă artificial isteria în jurul așa-zisei invazii ruse planificate”, a declarat consilierul de la Kremlin Yuri Ushakov reporterilor în urma apelului. „Precondițiile pentru posibile acțiuni provocatoare ale forțelor armate ucrainene sunt create alături de aceste acuzații”- a continuat el. În același timp, Moscova a spus că își va retrage propriul personal diplomatic din Ucraina, invocând „posibile provocări ale regimului de la Kiev și ale țărilor terțe”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a declarat că această mișcare a fost un răspuns la faptul că alte guverne au decis să-și retragă corpul diplomatic și și-au îndemnat cetățenii să plece. „Concluzionam că colegii noștri americani și britanici se pare că știu despre unele acțiuni militare pregătite în Ucraina”, a spus ea, potrivit unui comunicat al ministerului. Putin și președintele belarus Alexandru Lukașenko au vorbit sâmbătă despre necesitatea „garanțiilor de securitate internaționale pe termen lung pentru Rusia”, a spus Kremlinul. În același timp Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a repetat avertismentele Casei Albe într-un apel cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov sâmbătă, 12 februarie, avertizând Rusia că invadarea Ucrainei „ar duce la un răspuns transatlantic hotărât, masiv și unit”, a spus Departamentul de Stat. Lavrov, la rândul său, a acuzat Washingtonul că s-a implicat într-o campanie de propagandă împotriva Rusiei și că și-a împins aliații de la Kiev să-și rezolve criza din teritoriul contestat al Ucrainei Donbas cu forță, potrivit Ministerului de Externe al Rusiei.

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit, de asemenea, cu Putin mai mult de 90 de minute sâmbătă, 12februarie, potrivit biroului său, și a avut convorbiri separate cu Zelensky și cancelarul german Olaf Scholz. Cancelarul Scholz se va îndreaptă marți către Moscova, el fiind următorul lider occidental programat să se întâlnească personal cu Putin. Vicecancelarul Robert Habeck, președintele Verzilor, este mai sceptic față de Moscova decât social-democrații lui Scholz, și a sugerat vineri că aprobarea conductei de energie Nord Stream 2 între Rusia și Germania ar putea depinde de evitarea unei crize militare.

Departamentul de Stat a anunțat sâmbătă că serviciile consulare vor fi suspendate la Ambasada SUA din Kiev, dar oficialii au spus că va exista o mică prezență diplomatică în orașul de vest Liov pentru a face față situațiilor de urgență. Cetățenii americani care au nevoie de asistență pentru pașaport sau viză ar trebui să solicite ambasadelor din țările vecine, au spus oficialii. Și totuși  “Războiul și pacea sunt lucruri prea însemnate pentru a fi lăsate pe seama soliilor”- spunea Mircea Cel Bătrân.

Lecția președintelui Finlandei, Sauli Niinisto

Pe măsură ce criza din Ucraina s-a dezvoltat, sunt puțini lideri ai Uniunii Europene pe lista oficială de apeluri a președintelui rus Vladimir Putin. A fost președintele Emmanuel Macron al Franței săptămâna trecută. Înainte de asta, a fost cancelarul german Olaf Scholz în decembrie și urmează din nou săptămâna viitoare. Și apoi a fost președintele finlandez Sauli Niinisto, care după 10 ani în rolul său are una dintre cele mai stabilite legături cu Putin dintre liderii europeni. El a dezvoltat un canal de discuții stabil cu Kremlinul lui Putin. Ziarul britanic Sunday Times l-a numit recent pe Niinisto „whistleblower/sfătuitorul lui Putin”. “Cred că întotdeauna este mai bine să vorbești decât să taci și asta este și mai adevărat când ai probleme sau conflicte”, a spus el într-un interviu video din biroul său din Helsinki. Cu câteva zile înainte de ultimul apel al său cu Putin, pe 21 ianuarie, Niinisto a vorbit cu președintele Biden la cererea Casei Albe. Era a doua oară când vorbește cu ambii lideri în mai puțin de o lună. Interesante sunt comentariile președintelui finlandez. Cum se va desfășura situația actuală este greu de estimat, a spus Niinisto. „Riscurile și pericolele par să crească. Totuși, diplomației trebuie să i se acorde o șansă, de către toate părțile.” Tensiunea este resimțită acut în Finlanda, care împarte o graniță de 1000 de km cu Rusia și o istorie dificilă, inclusiv invazia trupelor sovietice în primele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toata situația incerta de la graniță,  Finlanda, cel puțin în acesta legislatură parlamentară, nu va aplica pentru aderarea la NATO conform celor spuse de Primul Ministru, Sanna Marin.

Niinisto a spus că nu poate divulga detalii despre apelurile sale separate cu Biden și Putin, dar poate spune că „a avut o discuție destul de lungă” cu președintele rus pe 21 ianuarie, „ocupându-se doar de tensiunile actuale”. În timpul apelului, Putin a ridicat problema acordului de la Minsk, un acord din 2015 care urmărea să pună capăt unui conflict dintre forțele Ucrainei și separatiștii susținuți de Rusia din estul Ucrainei. Rusia și Ucraina se acuză reciproc că au încălcat acordul de la Minsk, care nu a reușit să pună capăt războiului. Conflictul a făcut ravagii din 2014, la scurt timp după ce Rusia a anexat Crimeea, provocând moartea a peste 13000 de combatanți. Niinisto a spus că s-a gândit la referința lui Putin la Minsk ca la o frază marginală, dar a fost prezentată în mod proeminent în declarația oficială a apelului din partea Rusiei. El a spus că în interpretarea sa Acordul de la Minsk ar putea fi „însuși centrul problemelor acum” și progresul pentru a aborda impasul „ne-ar duce mai departe într-un mod pozitiv”. Așa este, președintele finlandez are dreptate, dar o spune cu mare atenție. Niinisto a spus că nu poate vorbi despre intențiile lui Putin, dar a citat ceea ce el a descris drept „înțelepciune” finlandeză cu privire la experiențele în relațiile cu Moscova. „Finlandezii au învățat cu siguranță înțelepciunea că un cazac, adică un soldat rus, ia tot ceea ce a pierdut”, a spus el, lucru care trebuie reținut întotdeauna. „Trebuie să fii foarte, foarte, clar”, a spus el, „unde este stabilită linia roșie”.

Și o ultimă concluzie: după ce cancelarul german Angela Merkel s-a retras, anul trecut, după 16 ani la putere, niciun alt lider european, în afară de premierul ungar Viktor Orban, nu are o relație atât de îndelungată cu Putin, care acoperă ultimul deceniu.

Noi informații referitoare la scenariile posibile

Statele Unite au obținut noi informații care sugerează că Rusia intenționează să organizeze un atac prin care ar învinovăți, în mod fals pe ucraineni, pentru a justifica invadarea țării, posibil încă de săptămâna viitoare, potrivit mai multor oficiali americani și europeni care au analizat informațiile sau au fost informați despre ele de propriile servicii de informații. Informațiile despre o operațiune cu „steagul fals” au fost discutate într-o întâlnire convocată rapid în Sala de Situație a Casei Albe joi seară, 10 februarie, și au ajutat la reînnoirea apelurilor din partea administrației Biden pentru ca toți americanii să părăsească imediat Ucraina, potrivit ziarului Washington Post. Între timp, Pentagonul a declarat sâmbătă că retrage 160 de membri ai Gărzii Naționale din Florida care au fost într-o misiune de antrenament în vestul Ucrainei. Trupele, care se aflau în Ucraina de la sfârșitul lunii noiembrie, vor fi repoziționate în altă parte a Europei. Sky News a anunțat, dintr-o sursă militară britanică, că instructorii militari britanici din Ucraina vor pleca în weekend pe 13 februrie.

Cu navele de război și tancurile rusești încercuind țara sa pe fondul avertismentelor îngrozitoare din partea Statelor Unite cu privire la o invazie iminentă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat rezistent la presiunea cu care se confruntă din partea Rusiei – și, de asemenea, a Europei.

Vineri, consilierii lui Zelensky s-au întors la Kiev după ce s-au confruntat cu omologii ruși la Berlin în timpul celei mai recente runde de discuții, intermediate de Franța și Germania, în Formatul Normandia. Discuțiile extrem de tehnice au continuat, dar au căpătat o importanță nouă, pe măsură ce oficialii americani și europeni au lucrat pentru a dezamorsa criza mai largă din Ucraina, rezultată din desfășurarea de către Rusia a peste 130.000 de soldați de lângă granița cu Ucraina. „Ucrainenii au prezentat o poziție foarte dură”, a declarat trimisul rus Dmitri Kozak pentru Washington Post, observând că este imposibil să se concilieze interpretările contradictorii ale unui acord, cunoscut sub numele de acordurile de la Minsk, menit să stopeze luptele dintre forțele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia. „Nu am reușit să depășim acest lucru”, a adăugat el. Un obstacol cheie, potrivit diplomaților familiarizați cu discuțiile, a fost opoziția Kievului față de negocierea cu separatiștii pro-ruși cu care au fost într-un conflict, dar de intensitate scăzută în ultimii opt ani. Luptele în regiunile separatiste Donețk și Lugansk au continuat în ciuda unui acord de încetare a focului.

Acum înțelegeți vorbele lui Niinisto? Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc că nu au implementat acordurile de la Minsk. Ucraina consideră acordul ca fiind, în general, nefavorabil intereselor sale și consideră că a fost impus liderilor țării. Rusia a cerut Ucrainei să acorde puteri mai mari regiunilor separatiste din Lugansk și Donețk. Moscova susține că separatiștii pro-ruși ar trebui să aibă un cuvânt de spus, dacă nu un drept de veto, asupra politicilor unui guvern federal ucrainean – o noțiune căreia Kievul se opune, deoarece ar putea împiedica Ucraina să devină membră a NATO sau a Uniunii Europene. Franța și Germania au încercat să resusciteze acordurile încurajând Rusia și Ucraina să respecte condițiile pe care nu le-au implementat. Deocamdată atât pentru a înțelege de ce lucrurile nu pot fi oprite de diplomația folosită. Probabil că războiul nu poate fi oprit dacă nimeni nu cedează!

[1] Elementele grupului naval includ pe lângă nava amiral USS Harry S. Truman distrugătoarele USS Gonzalez (DDG 66), USS Bainbridge (DDG 96), USS Gravely (DDG 107); fregata de clasă Fridtjof-Nansen a Marinei Regale Norvegiene HNoMS Fridtjof Nansen (F310) desfășurată ca parte a Programului de desfășurare joint/comun; și crucișătorul din clasa Ticonderoga USS San Jacinto (CG 56). Distrugătoarele USS Cole (DDG 67) și USS Jason Dunham (DDG 109) sunt prezente în zona dar ele sunt destinate susținerii zonei de operațiuni a flotei a cincea din SUA. Grupul naval se află într-o desfășurare programată în zona de operațiuni a Flotei a șasea din SUA în sprijinul operațiunilor navale pentru menținerea stabilității și securității maritime și pentru apărarea intereselor SUA, aliaților și partenerilor din Europa și Africa.