România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a fost invitată, în urmă cu câteva luni, să participe la discuţiile pe marginea unui proiect de lege privind întărirea securităţii UE, formarea unui Minister European de Externe şi a unei posibile Armate Europene, însă Guvernul României nu a luat încă în discuţie acest proiect, potrivit informaţiilor furnizate gândul de foşti şi actuali reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale.
Pe scurt, este vorba despre un proiect avansat de ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, şi care este susţinut de 11 state membre UE, între care nu se numără şi Marea Britanie, potrivit presei brirtanice.
Corneliu Dobriţoiu, ministrul Apărării Naţionale, a explicat că România, la fel ca şi alte state membre UE, are angajamente asumate faţă de NATO, dar şi faţă de Uniunea Europeană, însă el se plânge că bugetul ministerului pe care îl conduce este atât de mic, încât îi provocă „ulceraţii”.
„La nivelul Guvernului nu s-a discutat despre acest proiect. În ce priveşte armata, capabilităţile angajate la NATO le avem angajate şi la nivelul Uniunii Europene, aşa cum procedează şi alte state europene. Avem un buget atât de limitat, încât facem ulceraţii că nici la NATO nu ne putem asigura angajamentele aşa cum ne-am dori„, a declarat pentru gândul ministrul Corneliu Dobriţoiu.
Ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, a propus un proiect de lege pentru întărirea securităţii UE şi formarea unui Minister European de Externe şi a unei posibile Armate Europene, potrivit publicaţiei The Guardian.
Westerwelle a mai precizat că, pe lângă o armată a UE, Germania şi alte zece ţări din Uniune doresc şi formarea unei singure pieţe a industriei de apărare europene.
Cristian Diaconescu: Am primit o invitaţie la discuţii pe marginea proiectului ministrului de externe al Germaniei
Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu ne-a precizat că, pe vremea când era ministru de Externe, a primit din partea omologului său german o invitaţie la dezbaterile pe marginea proiectului de lege privind , însă nu a putut să o onoreze din cauza schimbărilor politice.
„Pe vremea când eram ministru, eu am primit o invitaţie la discuţii din partea ministrului de externe al Germaniei, Guido Westerwelle, dar din cauza schimbărilor politice din România nu am putut să o onorez”, a arătat Diaconescu, care a explicat că deocamdată este vorba de un proiect personal al ministrului de externe al Germaniei.
„Proiectul nu a fost conturat încă, este doar în faza iniţială, el nu a fost încă însuşit statal la nivelul UE”, a declarat pentru gândul consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.
Pentru ca România să susţină un astfel de proiect este necesar ca mai întâi acesta să capete o formă conturată, crede Diaconescu.
„Problema este că tendinţa de fracţionare care se manifestă la nivelul UE trebuie privită cu foarte mare atenţie. Se pune în discuţie fracţionarea zonei euro, a nordului de sudului Europei, nu numai a vestului de est. Împărţirea Europei nu poate fi susţinută, aş merge pe varianta de integrare, decât pe cea de separare la nivelul UE”, a menţionat Cristian Diaconescu.
Consilierul prezidenţial Iulian Fota: „Este o adevărată efervescenţă de proiecte care încă nu sunt asumate la nivel statal în UE”
La rândul său, Iulian Fota, consilier prezidenţial, şef al Departamentului Securitate Naţională, spune că România, ca stat membru UE, „este datoare” să participe la toate dezbaterile organizate la nivelul UE, fie că sunt pe tema întăririi securităţii, fie pe alte subiecte.
„În această perioadă este o adevărată efervescenţă de proiecte care se discută şi care încă nu sunt asumate la nivel statal în UE”, spune Fota.
El a adăugat că toate statele din UE se confruntă cu bugete reduse, însă acest lucru nu înseamnă că România nu îşi păstrează „zone de excelenţă” în mai multe domenii, între care şi cel din domeniul armatei.
Ce presupune proiectul pentru întărirea securităţii UE şi pentru crearea unei Armate Europene
Publicaţia, care notează că Marea Britanie nu este de acord cu această iniţiativă, scrie că propunerea lui Westerwelle ar face ca adoptarea legilor în UE să nu mai poată fi blocată prin drept de veto de o singură ţară, ci de un vot comun.
„Pentru ca UE să aibă un rol mai important din punct de vedere internaţional, ar trebui să prevenim posibilitatea ca un singur stat membru să blocheze iniţiativele”, se arată într-unul dintre pasajele documentului, care i-a deranjat cel mai tare pe britanici.
Astfel, dreptul de veto al Marii Britanii ar fi „ocolit”, sugerează Guardian. „Cinci dintre cele mai importante şase ţări din UE, Germania, Franţa, Italia, Spania şi Polonia, excluzând Marea Britanie, cer o revizuire totală a politicii externe şi a securităţii Uniunii. Ele vor vota înfiinţarea unui Minister de externe pan-european şi vor ocoli dreptul de veto al Marii Britanii”, se arată în presa britanică. Guardian scrie că proiectul este susţinut, pe lângă puterile de mai sus, şi de Portugalia, Austria, Danemarca, Luxemburg, Olanda şi Belgia.
Cum arată bugetul MApN din România
Anul Bugetul Ministerului Apărării Naţionale din România
- 2008 8,34 mld lei
- 2009 7,65 mld lei
- 2010 7,00 mld lei
- 2011 4,8 mld lei *
- 2012 7,57 mld lei
Sursa: Ministerul Apărării Naţionale
* Începând cu anul 2011, pensiile militare de stat (conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat) sunt plătite din Bugetul asigurărilor sociale de stat.
Comenteaza