Budapesta însă a pornit ofensiva împotriva legii și până când Kievul nu va restabili drepturile etnicilor unguri, de dinaintea adoptării acestei legislații, legislație care a redus accesul minorităților la educație în limba maternă conform Budapestei, nu va accepta prezența Ucrainei la masa Consiliului Ucraina –NATO. Pentru a depăși oficial vetoul Ungariei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a organizat o întâlnire separată a miniștrilor de Externe ai NATO și Ucrainei. Și ca ”paharul să fie plin” comisarii europeni au decis să înghețe cele 7,5 miliarde din bugetul UE alocat Ungariei prin planul de redresare.

În paralel vine recomandarea Comisiei către țările membre să aprobe planul de redresare al Ungariei – contractul care detaliază modul în care Budapesta ar cheltui 5,8 miliarde de euro în granturi, dacă le va primi vreodată. Plățile în cadrul acestui plan vor depinde de implementarea de către Budapesta a 27 de reforme cheie. Președinția Consiliului Ceh lucrează pentru a convinge guvernul premierului ungar Viktor Orban să renunțe la dreptul de veto asupra unui pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Kiev, precum și a unei taxe minime pentru multinaționale – Budapesta a blocat ambele dosare în încercarea de a forța mâna Bruxelles-ului.

De asemenea Victor Orban a declarat, în marja unui summit al Grupului de la Vişegrad (V4), la Kosice, în Slovacia, că Parlamentul ungar va ratifica aderarea Suediei și Finlandei la NATO după vacanța de iarnă în prima sesiune din 2023.  Ungaria și Turcia sunt singurele țări din NATO care nu au ratificat aderarea celor două țări la Alianță.

China locul de ”joacă” a lui Michel!

Blocul Uniunii Europene are în schimb alte jocuri de făcut astăzi diferite de cele ale tragerii la respect a unor națiuni reticente la valorile Bruxellesului. Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit cu Xi Jinping în China pentru o discuție bilaterală. Când Michel și delegația au aterizat în China, au trebuit să facă un test PCR. Riscul ca autocrații să folosească teste COVID pentru a extrage ADN de la liderii străini a fost un subiect în centrul atenției atunci când președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au refuzat să permită medicilor lui Vladimir Putin să-i testeze în vizitele din Rusia la începutul acestui an.

Berlinul a fost precaut, însă Michel nu. În timpul propriei vizite în China, la începutul acestei luni, testul PCR a lui Scholz a fost administrat de un medic german care a călătorit cu cancelarul în avionul său. Dar acele măsuri de precauție nu au fost luate și pentru Michel. Un oficial al UE a declarat pentru Playbook că testul lui Michel i-ar fi fost administrat de un medic de la guvernul chinez din Beijing. Dar în fine lăsând la o parte toate aceste probleme care țin de protecția liderilor europeni să vedem ce s-a întâmplat la Beijing.

După prânzul luat împreună de Michel și Xi aceștia au petrecut mai mult de trei ore împreună, a declarat un oficial al UE pentru Politico, pentru a discuta ”totul”, de la dorința Europei pentru mai multă reciprocitate în relația economică până la probleme internaționale, inclusiv problema COVID și cea a războiul Rusiei împotriva Ucraina. ”China va consolida comunicarea strategică și coordonarea cu Uniunea Europeană”, a declarat, președintele Xi Jinping, președintelui Consiliului European, Charles Michel conform Reuters.

Într-o întâlnire la Sala Mare a Poporului din capitala chineză, Xi i-a spus lui Michel că speră ca „instituțiile UE și statele membre vor stabili o percepție obiectivă și corectă asupra Chinei”, a informat postul de stat chinez CCTV preluat de Reuters. „China va rămâne deschisă companiilor europene și speră că UE poate elimina interferențele pentru a oferi companiilor chineze un mediu de afaceri echitabil și transparent”, a spus Xi lui Michel. Nici Xi și nici CCTV nu au detaliat ce a vrut să spună președintele Chinei prin ”interferență”. Președintele Consiliului European Charles Michel i-a cerut președintelui chinez Xi Jinping să-și exercite influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei. Întâlnirea dintre cei doi bărbați de la Beijing a abordat, de asemenea, drepturile omului, Taiwan, relațiile comerciale și schimbările climatice.

„Președintele Michel a subliniat că UE se bazează pe China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru a cere Rusiei să respecte principiile de bază ale Cartei ONU și să contribuie la încetarea distrugerii și ocupației brutale a Ucrainei” a spus purtătorul de cuvânt al lui Michel, Barend Leyts. „Ambii lideri au subliniat că amenințările nucleare sunt iresponsabile și extrem de periculoase”, a adăugat el. După prânz, Michel s-a întâlnit cu premierul Li Keqiang și mai târziu cu Wu Bangguo, președintele Comitetului permanent al Congresului Național al Poporului Chinei. O vizită cu trei ținte ”lovite” pe rând.  Șeful Consiliului s-a văzut cu Xi Jinping de unul singur. Spun acest lucru pentru că răceala dintre cele două funcții înalte ale Uniunii Europene, și anume cea a președintelui Comisiei și cea a președintei Consiliului, dăinuie încă de pe vremea gestului grosolan al lui Erdogan de a le oferi un singur scaun celor doi.

Numai că în aceste condiții Uniunea, care ar trebui să pară unită, apare divizată. Și Europa? Ei bine, Europa este din nou pregătită să se ”rănească” de una singură, alimentând încă o dată dilema veche și mereu actuală a lui Henry Kissinger, care cerea în zadar ”un număr de telefon la care să sune să vorbească cu liderul european”. Nu că ar exista mari iluzii cu privire la puterea Uniunii Europene în forurile internaționale, de la G7 la G20, unde în general își găsește un rol doar atunci când vine vorba de finanțarea proiectelor de ajutor și de reconstrucție. Numai că în Bali, UE a arătat un alt  dezastru politico-diplomatic, continuat acum la Beijing, arătându-și în public meschinăriile și gâlcevile sale ridicole.

Acum, este adevărat că în arhitectura instituțională complicată a UE există o tensiune structurală: Comisia propune, dar decizia este luată de Consiliul de Miniștri, unde Michel are un rol de coordonator. Recent, acesta din urmă nu a ezitat să-i trimită lui von der Leyen o scrisoare de reproș, teoretic confidențială, dar ”scursă” presei de o mână nu atât de misterioasă, pentru că nu a prezentat încă propunerea de plafonare a prețului gazelor, așa cum îi ceruseră miniștri.

Charles Michel – care are o stimă de sine nelimitată și o grandomanie a la Macron, mentorul şi modelul său – suferă în schimb din cauza rolului din ce în ce mai important al lui von der Leyen, care nu ratează nicio ocazie de a-i da peste nas așa cum spune Politico în edițiile sale online. Iar cea care plătește prețul acestor jocuri otrăvite este Europa, ai căror înalți reprezentanți ar trebui să se comporte în așa fel încât UE să se arate și să fie unită. Interesant! Nu? Este numai de bine ce auziți în difuzoare la București. Nu-i așa? Asta este însă realitatea care trebuie spusă și rezolvată dacă vrem cu adevărat ca Federația Europei să existe: We the people! Pentru că așa începe Constituția SUA.

Scrisă în 1787, ratificată în 1788 și în vigoare din 1789, Constituția Statelor Unite este cea mai longevivă carte de guvernământ scrisă din lume. Primele cuvinte ale sale – „Noi, oamenii” – afirmă că guvernul Statelor Unite există pentru a-și servi cetățenii. Supremația poporului prin reprezentanții săi aleși este recunoscută în articolul I, care creează un Congres format dintr-un Senat și o Cameră a Reprezentanților. Poziționarea Congresului la începutul Constituției își afirmă statutul de „Prima ramură” a guvernului federal.

Citiți-o nu are decât 4543 de cuvinte (7.591 cuvinte incluzând 27 de amendamente)! Așa ar trebui să avem într-o Federație Europeană nu zeci de pagini și anexe precum Tratatul de la Lisabona! Apropos la Casa Albă decorarea de Crăciun s-a făcut de către Jill Biden sub deviza ”We the People”, Culorile alese aparțin stilului clasic şi elegant, fiind evidențiate culori precum roșu, albastru şi auriu. Asta că să știți cum să vă decorați brazii și casa de Crăciun.

Weiku!

Eram la Shanghai în 2008 și aud într-o discuție unde erau prezenți și câțva  consuli generali, la o ”cafă” că există o generație de tineri fani ai muzicii lui  Kurt Cobain. Devin atent. Interesant. Era vorba de generația numită Weiku, prezentă la concerte în diferite săli dezafectate aparținând cândva unor mall-uri, copii  abia ieșiți din facultate și care fug de conformitatea gulerelor albe din timpul săptămânii și care își leagănă capul stânga -dreapta în ritmul muzicii, în tricourile Kurt Cobain, în timp ce rockerii rivali care poartă imaginea lui Che Guevara pe piept, dau din cap în semn de aprobare.

Cred că era consulul general italian sau cel austriac, nu prea îmi mai aduc bine aminte, care spunea că un astfel de concert se organiza în grabă cu doar câteva zile înainte, iar cei mai mulți din audiență dau același răspuns cu privire la modul în care au aflat despre el: „Da, am auzit și pe rock-ul BBS.” În Beijing, acești tineri urbaniști cunoscători de tehnologie au fost numiți „generația Weiku”. Weiku folosește caracterele chinezești pentru „mare” și „extrem” pentru a crea o versiune locală a argoului englezesc „very cool”. Descrie o generație de chinezi tineri, bine educați și relativ bogați, provenind din medii foarte variate. Ei se întâmplă să reprezinte cea mai mare parte a utilizatorilor de internet chinezi și se unesc pentru a coopta și utiliza Web-ul în scopuri proprii lor sub ”radarul” Partidului Comunist de guvernământ.

Membrii generației Weiku sunt departe de antreprenorii de 30 de ani care reprezintă oficial dezvoltarea internetului chinez. În urmă cu ceva ani, acești ”hustlers de dot-com” erau zei. Astfel în timpul boom-ului internetului din China din 1999-2010, fondatorii cu ochii strălucitori ai celor mai vechi start-up-uri dot-com din țară au devenit rapid superstaruri economice. Lăudați drept „Fața Noii Chine” strălucitoare, acești moguli în creștere rapidă împărtășeau adesea o trăsătură semnificativă: o educație școlară în SUA. Ei au adus înapoi în patria lor un spirit antreprenorial american, tehnici manageriale moderne, miliarde de capital de risc din SUA și o viziune foarte americană a posibilităților internetului.

Acum aceste vremuri s-au dus ca un fum. La ordinea zilei avem Corvidul si protestele. Protestele au izbucnit în orașe din China, declanșate de un incendiu cu morți într-un bloc de apartamente din Xinjiang. Disidența deschisă fiind remarcabilă în China de astăzi deși măsurile de constrângere sunt teribile, accentul s-a îndreptat către politică, deoarece protestatarii critică nu doar blocarea continuă datorată Covid-19, ci și creșterea represiunii de stat iar în unele cazuri, protestele s-au îndreptat chiar împotriva liderului Xi Jinping. După ce Xi s-a lăudat pe sine și partidul său cu suprimarea agresivă a Covid-19 în China, aceste proteste „par cea mai serioasă provocare pentru conducerea sa de când a preluat puterea în urmă cu un deceniu”, observă editorialistul Financial Times Gideon Rachman. Demonstrațiile sunt atât de „puternice” pentru că „toată lumea din China își poate imagina aceeași soartă urâtă (ca și cei care au murit în incendiul apartamentului de la Urumqi) care se poate întâmpla pentru ei înșiși sau pentru cei dragi, fără nicio vină a lor”, scrie editorul șef de la The Diplomat, Shannon Tiezzi. 

Apple, iPhone și PLA

Când privim la China să nu uităm ceva ce noi purtam în buzunar zilnic și nu mai putem trăi fără: aparatul numit iPhone. Lansarea anuală a iPhone-urilor Apple se desfășoară de obicei ca un mecanism de ceas, un exemplu excelent al modului în care gigantul tehnologic din SUA a devenit cea mai profitabilă companie a erei globalizării, navigând fără probleme în cele două mari economii ale lumii.

Anul asta a fost mai greu. Abordarea fără restricții a Beijingului pentru stoparea Covid-19 și tensiunile sporite cu Statele Unite au forțat Apple să reexamineze aspecte majore ale afacerii sale. Într-un mare impuls al inițiativei „Make in India”, Apple a început timid producția viitorului său model iPhone 14 aproape simultan în India și China. Dezvoltarea capătă semnificație deoarece aceasta va fi pentru prima dată când producția unei noi generații de iPhone va începe într-o altă țară aproape în același timp ca și în China. Un focar recent de cazuri de coronavirus în regiunea din jurul celei mai mari fabrici de iPhone a Apple, din Zhengzhou, în centrul Chinei, a determinat oficialii locali să comande o blocare de șapte zile a producției fapt care a încurcat socotelile companiei americane.

De asemenea, o mare parte a acestui an Apple a fost în centrul unei intervenții bipartizane la în Congresul de la Washington, unde alarma față de provocările militare și ambițiile tehnologice ale Beijingului au răsturnat ortodoxia cu privire la comerțul liber. În martie 2022, a apărut știrea că Apple era în discuții cu un obscur producător chinez de chipuri de memorie, Yangtze Memory Technology Corporation sau YMTC, pentru a furniza componente pentru iPhone 14. De notat: PLA adică armata chineză veghează!  YMTC este o companie coordonată/finanțată de establishment militar chinez.

Departamentul de Comerț a emis luna trecută restricții care interziceau companiilor americane să vândă utilaje către YMTC, făcând dificil pentru Apple să continue acordul. ”Apple a confirmat public că a discutat cu YMTC, care nu a răspuns solicitărilor de a comenta situația”-scrie New York Times. În 1990 Apple era în faliment. În 1997 avea o conducere militară din generali rezerviști americani (am vizitat Apple în 1997 și am stat de vorba cu Steve Jobs și generali lui), nu ca la noi unde rezerviști joacă șah în Cișmigiu indiferent de grad și umplu forumurile cu tot felul de ”aberații” în loc să fie folosiți acolo unde este nevoie de ei. Și Doamne, sunt atâtea locuri unde rezerviști ar putea fi folosiți dacă ar exista puțină voință politică. Nu mă refer la cei din ”familiile privilegiate” cu doamne la Cotroceni sau la Guvern care sunt deja în funcții sau consilii administrative.  

Apple și China mână în mână!

Să ne uitam pe schema de ascensiunea a Chinei și pe cea a companie Apple. Nu este o coincidență că ascensiunea Apple de la aproape de faliment în anii 1990 (când au instituit cum spuneam un management militar) la cea mai valoroasă companie din lume a urmat îndeaproape ascensiunea economică a Chinei. Apple a fost pionierul celui mai bun model de afaceri din ambele lumi: produsele concepute în California au fost asamblate ieftin în China și vândute clasei de mijloc în creștere a țărilor din întreaga lume. Apple a obținut profituri în timp ce economia Chinei a crescut constant. „Apple descoperă că geopolitica conduce modelele de afaceri – nu invers”, a spus Matthew Turpin, profesor la Institutul Hoover, specializat în politica SUA față de China. Politica „zero Covid” a lui Xi a încetinit producția fabricilor și a stopat creșterea economică a țării, iar guvernul său s-a confruntat cu presiuni din partea liderilor de afaceri și a piețelor pentru a reduce restricțiile.

Dar Beijingul nu a semnalat clar că va face o schimbare iar mulți dintre bogații Chinei au plecat în toate direcțiile. Compania Apple a petrecut două decenii lucrând cu parteneri de producție chinezi pentru a construi fabrici enorme susținute de o rețea vastă de furnizori chinezi. De-a lungul timpului, a adăugat mai multe componente chinezești la produsele sale și a beneficiat de prețurile mai mici ale acestora. În încercarea de a-și limita expunerea în China, Apple a început să producă un mic procent din cele mai noi iPhone-uri din India. A mutat producția altor câteva modele de telefoane în Vietnam. Dar ambele piețe oferă fabrici cu doar zeci de mii de muncitori – o mică parte din scara de care se bucură Apple în China, unde partenerii săi de producție angajează aproximativ trei milioane de muncitori. Să fim clari Apple depinde de fabrici precum fabrica de iPhone din Zhengzhou, care este operată de Foxconn, cel mai mare partener de asamblare al său. Când cazurile de Covid-19 au început să crească în zonă, Foxconn și-a ”zidit” cei aproximativ 200.000 de muncitori în interiorul unei fabrici care produce până la 85% dintre iPhone-urile din întreaga lume, potrivit Counterpoint Research. Nu a trecut mult până când Covid a început să se răspândească și Foxconn s-a luptat să echilibreze cerințele afacerilor cu politica ultra-strictă a țării împotriva pandemiei. Încetinirea producției din Zhengzhou a forțat Apple să avertizeze investitorii – pentru a treia oară în trei ani – că vânzările vor fi afectate de întreruperile operațiunilor sale din China legate de pandemie. Apple utilizează YMTC, micul producător chinez de chipuri, care a fost fondat în 2016 cu o investiție guvernamentală de 2,9 miliarde de dolari și cu misiunea de a ajuta la reducerea dependenței Chinei de producătorii străini de chipuri. Chipurile de memorie, specialitatea YMTC, sunt una dintre cele mai scumpe componente ale iPhone-ului, reprezentând aproximativ 25% din costurile materialelor sale, conform Susquehanna International Group, o firmă de consultanță financiară. În timp ce Apple se pregătea pentru lansarea iPhone din acest an, analiștii de pe Wall Street de la Credit Suisse au publicat un raport în care se spune că Apple ar putea include cipuri YMTC în modelele viitoare. Deși Apple și YMTC nu au confirmat și nici nu au infirmat raportul, potențialul acord i-a determinat pe parlamentari, inclusiv pe senatorii Chuck Schumer, democrat din New York și liderul majorități, și Marco Rubio, republican din Florida și membru al Comisiei de informații din Senat, să trimită scrisori îndemnând administrația Biden să investigheze planurile Apple. China se prăbușește într-o criză majoră a Covid-19 fără un ”manual de exit”. După mai bine de doi ani de izolare, testare și carantină pentru a elimina infecțiile, abordarea „zero Covid” este într-o fundătură. Ce vor face? Nu știm. Poate soluția a fost dată de Cancelarul Scholz care le-a spus: folosiți vaccinul anti-Covid! Cert este că ”foile albe” au revenit pe străzi ca o reeditare a ceea ce s-a întâmplat nu de mult în Hong Kong.