Imaginea de pe teren, din provincia Idlib, este clară: Ankara se află acum într-un război convenţional cu Damascul, deşi unul nedeclarat şi a ajuns la un pas al confruntării convenţionale cu Moscova. Blamarea asupra regimului sirian făcută de  Ankara ar putea fi văzută ca un efort continuu de a menţine deschise canalele de dialog cu Moscova. Turcia s-a poziţionat ca principal sprijinitor al forţelor de opoziţie în războiul din Siria, dar a folosit conflictul pentru a lansa atacuri asupra inamicilor tradiţionali kurzii sirieni. Ankara a depus eforturi susţinute pentru a crea o zonă tampon de-a lungul graniţei cu regiunea kurda siriană, în teritoriul sirian, cu scopul de a împiedica kurzii sirieni să-şi solidifice [...]

Încerc, la începutul anului, să creionez câteva dintre ideile care vor fi discutate în cursul anului 2020. După eliminarea celui considerat cel mai mare terorist, generalul Qasem Soleimani, după doborârea avionului ucrainean PS752 al companiei Ucraine Airlines International (UAI) din motive necunoscute (după unii greşeală după alţii intenţie) şi atacul bazei americane Al-Assad din Irak[1](unde au fost militari americani afectaţi psihologic de atac şi care au reuşit să scape doar refugiindu-se într-un bunker construit în timpul lui Saddam), preşedintele rus, aflat la putere timp de douăzeci de ani, într-o formă sau alta, a anunţat o viitoare reformă semnificativă a Constituţiei, limitând prerogativele şefului statului în beneficiul Parlamentului şi o schimbare surpriză [...]