Ar fi trebuit bucureștenii  să se bucure la auzul veștii că regiunea în care trăiesc este bine de tot mai bogată decât media Uniunii Europene? Nu s-ar zice, privind la infrastructura Capitalei. În plus, statisticile ascund realități dramatice.

Faptul că Regiunea Bucuresti-Ilfov este cea mai bogată din România nu mai reprezintă demult o știre. Altceva a surprins însă în recenta comunicare Eurostat privind regiunile Uniunii Europene.  Cu un PIB pe cap de locuitor ca putere de cumpărare de 30.700 de euro pe an, stabilit la nivelul anului 2011, regiunea din jurul Capitalei a depășit cu 22 de procente media europeană. Pur și simplu, Bucureștiul este mai bogat decât oricare dintre regiunile unor state membre care au aderat mai devreme, precum Portugalia, Grecia, Ungaria, Polonia sau Slovenia.

Nu trebuie să ne mire prea mult avansul luat de regiunea având în centru orașul cel mai mare al României. În general, cele mai bogate regiuni din Uniunea Europeană sunt situate în jurul metropolelor: Londra ( locul 1), Bruxelles (3), Hamburg (4), surprinzătoarea Bratislava (5), Paris (6) și așa mai departe. Excepția ar fi Luxembourg, de pe locul doi. Nu e o metropolă dar… e Luxembourg!

Problemele pentru România vin de aici încolo. Potrivit statisticii, România înregistrează un PIB per capita de 49% din media Uniunii Europene, în creștere cu patru procente față de datele Eurostat agregate pentru 2007-2009. Cu alte cuvinte, în pofida crizei, am reușit ca, de la aderare, să mai micșorăm – nu cu mult – distanța care ne separă de Europa.

Dar statisticile pot fi adesea înșelătoare. Să le privim cu atenție. Potrivit recentelor date Eurostat, a doua regiune ca bogăție după București-Ilfov este Regiunea Vest ( județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș), cu 54% din media UE. Să remarcăm, totuși, că, în acest caz, conglomeratul urban Timișoara-Arad este ”tras în jos” de județele Hunedoara și Caraș-Severin, cu mult mai puțin dezvoltate.  Dar mai e ceva: în afară de Vest și, evident, București-Ilfov, celelalte șase regiuni se situează sub media națională.

Să privim însă și la dinamica regiunilor, comparând nivelul lor față de media europeană cu cel care reiese din datele agregate pentru perioada 2007-2009, publicate tot de Eurostat, în 2012.

Ei bine, Bucureștiul a înregistrat un progres de aproape 16%. Regiunea Vest ar veni pe locul doi și în ce privește dinamica, dar iarăși la distanță mare de București-Ilfov: a recuperat aproape 4 procente din distanța față de media UE. Celalalte au înregistrat progrese de 1-3 procente. Iar în cazul regiunilor Nord-Vest și Nord-Est ( cea mai săracă a Uniunii, alături de Severozapaden din Bulgaria), progresul a fost de sub un procent.

Aceasta înseamnă că, în realitate, cei mai mulți dintre cetățenii români resimt prea puțin sau deloc efectele aderării la Uniunea Europeană. Chiar dacă, privind peste statistici, România nu s-a mișcat chiar rău – să nu uităm că am traversat și o perioadă de criză.

Ce mai spun aceste lucruri? Că, lăsând lucrurile în voia lor, discrepanțele dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate ale României nu se vor reduce. Ele vor crește, generând amenințări sociale și politice.

Să le enumerăm, doar, fără a intra în amănunte. În primul rând, o migrație în masă către orașele mari, cu tot cortegiul de probleme sociale și economice. În paralel, scăderea populației active și calificate în regiunile mai sărace, fapt care va contribui la menținerea lor în subdezvoltare. Creșterea nemulțumirii sociale în zonele mai sărace, exacerbarea ”naționalismului local” și scăderea coeziunii naționale. Creșterea atractivității discursului eurosceptic și chiar extremist – ”Europa îi îmbogățește doar pe cei bogați și îi sărăcește pe cei mulți”.

Să nu ne mire dacă vom ajunge acolo, din moment ce patru dintre cele mai sărace zece regiuni ale Uniunii Europene sunt din România. Cinci sunt din Bulgaria și numai una din Ungaria.

Dacă nu ar fi Bucureștiul, care să tragă puternic media în sus, România ar fi, pe ansamblu, mai săracă decât Bulgaria. Chiar cu mult mai săracă – ar atinge de-abia 42% din media UE, față de 47% cât înregistrează Bulgaria.

La vecinii noștri, regiunea cea mai bogată, Yugozapaden (care cuprinde capitala Sofia și orașele Pernik și Blagoevgrad) de-abia ajunge la 78% din media Uniunii. Bulgaria, chiar dacă statistic este mai săracă, se dezvoltă ceva mai echilibrat.

”România reală” este, în realitate, cu totul alta decât aceea a statisticilor. Iar distanța care ne separă de media europeană este enormă, în orice caz, mult peste cele 51 de procente pe care ni le-ar indica statisticile.