Davos este locul în care se schiază și se face politică. O stațiune luată cu asalt de politicieni, oameni de afaceri și oameni de artă. Sunt din toate categoriile și buni și răi adică și autocrați și democrați. Să nu credeți ca am să-i nominalizez. Vă las pe dumneavoastră să-i ghiciți care sunt buni și care sunt răi. Eu o să nominalizez participanții și câteva evenimente care ne vor marca în perioada următoare.

O scurtă trecere în revistă

Fantoma lui Trump agită spiritele la Davos. Luni seara, 15 ianuarie, exact în momentul în care Trump era încoronat câștigător al primarelor republicane din Iowa – prima etapă a procesului primar prezidențial american – peste Atlantic, la Davos, ”agenții de putere” se adunau la aperitive și băuturi pentru evenimentul de deschidere a ”World Economics” din acest an.

Deși Trump nu va fi prezent la Davos, spectrul unei reveniri a grupului lui populist este în pregătire.  O mică parte din ei sunt la Davos conduși de Jared Kushner, fondatorul Affinity Partners, ginerele lui Trump, să urmărească și să participe la discuțiile ”din spatele scenei”, la întâlnirea anuală a corporațiilor și politicienilor. Pe lista de invitați sunt și alți foști membri ai administrației Trump, printre care Gary Cohn, fostul șef al Consiliului Economic Național și director executiv al Goldman Sachs, și Anthony Scaramucci de la SkyBridge.

Există la Davos, de asemenea, o reprezentare puternică a țărilor din Golf, inclusiv din Arabia Saudită și Qatar, cu care fostul președinte Trump și familia sa au dezvoltat legături în timpul – și după – președinția sa. Acolo la Davos întâlnirile bilaterale sunt cheia restul este mai mult sau mai puțin la ”vedere”. Am să va dau două exemple amândouă din Orientul Mijlociu. Primul exemplu se referă la bilaterala dintre ministrul saudit de externe prințul Faisal bin Farhan bin Abdullah și omologul său din Qatar, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani. De la acestă discuție știm pe surse că cei doi au trecut în revistă relațiile bilaterale dintre țările lor și modalitățile de a le consolida în diverse domenii.

Ei au discutat despre evoluțiile regionale și internaționale, inclusiv despre războiul din Gaza, și despre eforturile depuse în acest sens. Al doilea exemplu este dat de reacția Bagdadului la operațiunea militară a Iranului. La Davos urma să aibă loc o întâlnire între delegațiile irakiene și iraniene. Premierul irakian Mohammed Shia al-Sudani și prim-ministrul al regiunii Kurdistan Masrour Barzani au anulat întâlnirile programate cu oficialii iranieni la Forumul Economic Mondial de la Davos, în aparent protest față de atacul cu rachete balistice efectuat de Corpul Gărzii Revoluției Islamice din Iran în regiunea autonomă Kurdistan din nordul Irakului.

După cum vedem Orientul Mijlociu este în pragul exploziei. Iranul a declanșat represaliile pentru atacul terorist care a omorât omenii adunați la comemorarea generalului Qasem Soleimani din cimitirul Kerman. Au atacat în regiunea kurdă a Irakului. De ce oare? Pentru că nu se temeau de represalii semnificative din partea kurzilor sau a irakienilor și, astfel, au efectuat operațiunea în vederea liniștirii loialiștii de acasă, care s-au plâns conducerii țării că nu sunt îndeplinite promisiunile sale de „răzbunarea aspră” pentru atacurile în care erau blamate SUA și Israel.

Deși tensiunile dintre Bagdad și Teheran au crescut de la atac nu se vor lua măsuri importate. Vor fi numai proteste și de o parte și de alta. Despre lovitura cu rachete Teheranul a susținut că ele au vizat o celulă de spioni israelieni din oraș. Care au fost victimele? Omul de afaceri Peshraw Dizayee și fiica sa, Jina, în vârstă de 11 luni, au murit în lovitura cu rachete împreună cu un coleg de afaceri și o angajată, declanșând un val de indignare în rândul kurzilor care s-au adunat în fața sediului Națiunilor Unite din Erbil pentru a-și exprima furia.

În timpul asta la Davos curg explicațiile și soluțiile participanților la diverse probleme de la războiul din Ucraina la războiul din Gaza.

Întâlnirea consilierilor pentru securitate națională

Înaintea începerii discuțiilor a avut loc o întâlnirea a consilierilor de securitate națională găzduită de Elveția, unde experții au discutat soluții și pașii necesari pentru o pace durabilă în Ucraina. Întâlnirea, care a inclus consilieri de securitate națională din 83 de țări s-a concentrat, în principal, pe mai multe părți ale planului în 10 puncte al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Discuțiile au inclus puncte privind retragerea trupelor ruse și eliberarea tuturor prizonierilor, securitatea alimentară și energetică, securitatea nucleară, protecția mediului și justiția pentru crimele comise. Se discută ca Elveția să fie locul de întâlnire al negociatorilor unui eventual acord de pace între Ucraina și Rusia (!?). În acest timp consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, s-a întâlnit cu Sudani și Barzani la Davos pentru a discuta despre atacul iranian cu rachete și despre crizele regionale.

„Sullivan și Sudani au discutat despre importanța opririi atacurilor împotriva personalului american în Irak și Siria și s-au angajat să consolideze cooperarea în domeniul securității, ca parte a unui parteneriat durabil și pe termen lung”, se arată într-un document de presă postat pe site-ul oficial de Casa Albă în ceea ce privește întâlnirea. De asemenea, partea irakiană a precizat în cadrul discuțiilor că forțele americane din Kurdistanul irakian au interceptat zilele trecute trei drone trase aparent de milițiile șiite susținute de Iran, parte a unei campanii de presiune în curs asupra forțelor americane din Irak și Siria, au confirmat oficialii irakieni. Comandamentul Central al SUA nu a confirmat tentativa de atac.

Soluții la crizele din Ucraina și Gaza

Odată cu începerea de facto a lucrărilor au început să vină și lideri statelor și miniștrii de externe. Interviurile în mass-media, bilateralele și expunerile au ocupat centrul scenei. Se discuta afaceri, crize, proiecte. De toate. Cei mai influenți factori de decizie din lume – de la politicieni precum președintele francez Emmanuel Macron și premierul chinez Li Qiang, până la bancheri centrali și oameni corporativi precum Jamie Dimon de la JP Morgan Chase și Larry Fink de la BlackRock – s-au reunit pentru a face afaceri sau pentru a discuta despre strategiile care vor remodela lumea.

Beijingul va avea 10 miniștri de stat prezenți, potrivit unui document al Departamentului de Stat al SUA din 12 ianuarie 2024. Scott Miller, ambasadorul SUA în Elveția a caracterizat prezența chineză drept o „pseudo vizită de stat”, se arată în document. Drept urmare, Departamentul de Stat al SUA a obținut o întâlnire între secretarul Antony Blinken și președintele Elveției Viola Amherd, pentru a se asigura că Washingtonul nu pierde teren în fața Beijingului când vine vorba de ”elvețienii neutri”. Între timp, unii cred că președintele rus Vladimir Putin joacă un ”joc de lungă durată”, pariind pe o revenire a lui Trump în noiembrie.

Potrivit președintelui ceh Petr Pavel, Putin a exclus discuțiile de pace până când nu se cunoaște rezultatul alegerilor din SUA. În aceste condiții când SUA nu mai acordă sprijin financiar Kievului acordurile de securitate cu țări din Europa au rămas colacul de salvare a lui Zelenski.  Primul acord s-a semnat între Kiev și Londra și presupune un nou ajutor de 2,5 miliarde de lire sterline (3,2 miliarde de dolari) pentru Ucraina pentru următorul exercițiu financiar dar și arme și muniții specifice.

Franța la rândul ei, urmează să livreze Ucrainei 40 de rachete cu rază lungă de acțiune de tip SCALP și ”sute de bombe”, a anunțat preşedintele francez Emmanuel Macron, care urmează să efectueze o vizită la Kiev ”în februarie”. Franța este ”pe cale să finalizeze un acord” de securitate cu Ucraina – de tipul celui încheiat de Regatul Unit cu Kievul, pe o perioadă de zece ani, a anunțat într-o conferință de presă la televiziunea TF1 Emmanuel Macron. Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken (domnul ”S” în jargonul diplomaților – abreviere datorată unui film de pe Netflix) a vorbit despre Gaza.

El a spus că o soluție cu două state la conflictul israeliano-palestinian este importantă și ea ar putea slăbi Iranul și ar putea ajuta la izolarea acestuia în regiune. Blinken a făcut aceste comentarii într-un interviu cu celebrul jurnalist Thomas Friedman de la New York Times, interviu dat la Davos.

Blinken venea acolo după un circuit în Orientul Mijlociu. El a declarat că  pentru prima dată în istorie, multe țări arabe din regiune sunt pregătite să lucreze împreună pentru a obține o securitate reală și pentru a normaliza legăturile cu Israelul, dar pentru ca acest lucru să funcționeze, trebuie să existe înființat un stat palestinian independent. Blinken a spus că Autoritatea Palestiniană, care administrează o parte din Cisiordania, ar trebui să aibă o structură de guvernare mai puternică, astfel încât să poată oferi ceva eficient pentru poporul palestinian. Deși Statele Unite doresc ca AP să conducă Fâșia Gaza după războiul Israel-Hamas, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat împotriva ideii, acuzând AP că este slabă, coruptă și ineficientă.

Cine sunt cei care participă la Davos?

La Davos va participa Javier Milei, președintele Argentinei un fan/participant al întâlnirilor de ani de zile. El odată ajuns președinte și-a transformat ”bulele de gândire” ciudate în realitate în a doua economie ca mărime a Americii de Sud. Cât de departe va merge Milei? Vom vedea.

Jared Kushner, tânărul în vârstă de 43 de ani, care este căsătorit cu Ivanka Trump și care a fost consilier principal al fostului președinte în timpul mandatului său, și-a valorificat perioada la Casa Albă pentru a-și construi o carieră de consultant profitabilă, concentrată în principal pe Orientul Mijlociu. Firma lui Kushner, Affinity Partners, este finanțată în mare parte prin țările din Golf. Aceasta include o investiție de 2 miliarde de dolari de la Fondul Saudit de Investiții Publice, condus de prințul bin Salman – care, întâmplător, a fost promovată în ciuda obiecțiilor consilierilor acestuia.

Li Qiang este mâna dreaptă ultra loială a președintelui chinez Xi Jinping și își va reprezenta șeful și țara la Forumul Economic Mondial din acest an.

Paul Kagame- Supranumit  „Napoleon al Africii”. A preluat puterea în 1994. Este un dictator. Fost militar a schimbat constituția din Rwanda pentru a fi nemuritor în funcție. A torturat și a exilat jurnaliști și dizidenți. Și totuși a rămas în cărțile Occidentului. Kagame s-a întâlnit la Davos cu Antony Blinken iar acesta i-a promis sprijinul în rezolvarea disputei cu Congo. Președintele congolez Felix Tshisekedi a acuzat de multă vreme Rwanda și pe președintele său, Paul Kagame, că oferă sprijin militar rebelilor M23. Cea mai recentă iterație a luptătorilor tutsi congolezi este ocuparea orașele din regiunea Kivu de Nord, bogată în minerale (tutsi-un grup social/castă care trăiește în statele est-africane-Rwanda, Burundi și Republica Democrată Congo).

Robert Fico- Fico a părăsit funcția în 2018 din cauza protestele în masă în urma uciderii jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale Martina Kusnirova. Fico este pentru a patra oară prim-ministru al Slovaciei. Partidul său Smer a condus o campanie prietenoasă cu Putin, angajându-se să pună capăt oricărui sprijin militar pentru Ucraina. Fico îl sprijină pe Orban, premierul Ungariei) în lupta sa împotriva Bruxellesului.

Hun Manet-Vizita strategică a prim-ministrului Hun Manet în Franța și participarea la Forumul Economic Mondial de la Davos este una surprinzătoare. Prim-ministrul cambodgian, educat în Occident, a fost prezentat în unele cercuri drept un potențial modernizator și reformator. Și totuși el este mai mult o continuarea a aceleiași povești vechi. Și el este moștenitor al poziției de la tatăl său. După evenimentul de la Davos, Hun Manet se va întoarce în Franța pentru prima sa vizită oficială în calitate de prim-ministru pe 18 și 19 ianuarie, în urma unei invitații din partea președintelui francez Emmanuel Macron. Această vizită este pregătită să întărească legăturile istorice dintre Cambodgia și Franța, o relație inițiată de regele Sisowath și dezvoltată în continuare de regretatul rege Norodom Sihanouk, de regele Norodom Sihamoni și de fostul prim-ministru Hun Sen.

Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani – Șeicul a descris actuala situație regională drept o „rețetă pentru escaladarea peste tot” și a spus că Qatarul consideră că dezamorsarea conflictului din Gaza va opri escaladarea pe alte fronturi raportează Reuters. ”Fără o soluție viabilă și durabilă cu două state, Israel și Palestina, comunitatea internațională nu va fi dispusă să finanțeze reconstrucția Gazei”, a spus șeicul Mohammed.

Andrzej Duda- Președintele Andrzej Duda este alt participant important. El a spus Forumului Economic Mondial de la Davos că se teme că Rusia pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, așa că este necesar să se ofere sprijin suplimentar în tancuri și rachete moderne Kievului. Andrzej Duda, împreună cu șeful NATO, Jens Stoltenberg, au participat la o discuție pe tema restabilirii securității și păcii.

Amin Nasser, CEO Aramco- Amin Nasser este șeful Companiei de petrol și gaze de stat din Arabia Saudită, Aramco– cea mai mare firmă energetică din lume. Aramco este cel mai mare poluator corporativ, organizația neguvernamentală de mediu ClientEarth raportând că reprezintă mai mult de 4% din emisiile de gaze cu efect de seră ale globului începând cu 1965.

Cam acestea sunt cele mai atractive personalități care merg la Davos (eu le-am cules dintr-o listă concepută de jurnalistul  Zoya Sheftalovich de la Politico)

Iranul și răspunsul la atacul terorist de la Kerman

La Davos, Blinken a fost întrebat despre potența politică a rivalului republican al lui Biden, fostul președinte Donald Trump, care conduce cu o marjă largă primarele prezidențiale republicane. Ce a răspuns Blinken?  Că Trump s-a retras din acordul nuclear cu Iranul în 2018, ceea ce a însemnat că Teheranul a putut să-și crească în continuare capacitățile de îmbogățire a uraniului. „Cred că a fost o mare greșeală să distrugem acordul nuclear cu Iranul. Aveam programul nuclear al Iranului într-o cutie”, a spus Blinken, adăugând: „Din moment ce acordul a fost rupt, a scăpat din acea cutie. Și acum suntem într-un loc în care nu am vrut să fim pentru că nu avem acordul. Așa că eu cred că momentul a fost profund nefericit.”

În acest timp stocul total de uraniu îmbogățit al Iranului a fost estimat la 4.486,8 kg pe 28 octombrie 2023, în creștere cu 693,1 kg față de august, se arată într-un raport publicat de IAEA. Limita în acordul din 2015 a fost stabilită la 202,8 kg. Teheranul vrea răzbunare pentru atacul de la Kerman. Iranul și-a lovit, pe 16 ianuarie, cu rachete vecinii Pakistan și Irak,  provocând reacții puternice din partea ambelor țări și creând temeri că revoltele din Orientul Mijlociu ar putea scăpa de sub control. De când războiul din Gaza a început în octombrie, Iranul și-a folosit forțele proxi (Axa rezistenței) împotriva Israelului și a aliaților săi.

Ultimele loviturile cu rachete ale Teheranului au ridicat tensiuni într-o regiune în care conflictul a atins acum cel puțin cinci națiuni. Primii loviți au fost irakienii. Irakul care deși are legături politice și militare strânse cu Iranul, a fost lovit în capitala Kurdistanului de Nord, Erbil, cu rachete balistice și drone. Radioul public de la Teheran a difuzat un raport despre modul în care clădirea vizată din Erbil ar fi fost implicată atât în planul atacului de la Kerman, cât și într-o operațiune complicată pregătită de Mossad, care a ucis principalul expert în rachete nucleare al Iranului, Mohsen Fakhrizadeh, care se deplasa în afara Teheranului în 2020.

La câteva ore după lovitură guvernul irakian și-a rechemat ambasadorul de la Teheran și l-a invitat pe însărcinatul cu afaceri al Iranului la Bagdad pentru a-i înmâna un protest împotriva atacului. La rândul său Pakistanul a spus că a fost lovit cu rachete de vecinul său. Iranul a folosit „rachete și drone” pentru a lovi două baze ale sediului central al grupării Jaish al-Adl (Armata Justiției în limba arabă) în provincia pakistaneză Belucistan. Lovitura cu rachete din Pakistan, un stat cu arme nucleare, a fost într-o regiune muntoasă îndepărtată de capitala țării.

Bine-înțeles Pakistanul a răspuns militar. Armata pakistaneză a efectuat în cursul nopții de 17-18 ianuarie atacuri vizând grupuri rebele din Iran, a declarat pentru AFP, o sursă din cadrul serviciilor de informații pakistaneze. Iranul și Pakistanul se acuză reciproc în mod frecvent că permit grupurilor de rebeli să opereze de pe teritoriul celeilalte țări. În ambele cazuri, oficialii iranieni au spus că urmăresc teroriștii pe care îi acuză că se află în spatele atacurilor recente de pe teritoriul său.

Teheranul face referire la 2 atacatorii sinucigași care au ucis 94 de persoane la o procesiune memorială pentru un venerat lider militar iranian și la atacul din  decembrie 2023 asupra unei secții de poliție, atac în care au fost uciși cel puțin 11 ofițeri iranieni. Acțiunile Iranului au venit pe fondul temerilor larg răspândite că războiul devastator din Gaza ar putea deveni un conflict regional mai larg și mai mortal. Deja criza din Gaza a declanșat un conflict la nivel scăzut între forțele proxi iraniene, Statele Unite și alte puteri occidentale. Statele Unite, Marea Britanie și Franța au denunțat atacul iranian din Irak, care a declanșat sirene la consulatul SUA și a forțat aeroportul din Erbil să-și suspende zborurile.

Yemen un adversar  sponsorizat de Iran

Comandanți și consilieri ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice de elită din Iran sunt pe teren în Yemen și joacă un rol direct în atacurile rebelilor Houthi asupra traficului comercial din Marea Roșie. IRGC a staționat instructori și operatori de rachete și drone în Yemen, precum și personal care oferă sprijin tactic de informații militarilor Houthi, au declarat oficiali din SUA pentru ziarul Wall Street Journal. IRGC, prin intermediul Forței sale Quds care operează în străinătate, a supravegheat transferul către Houthi a dronelor de atac, a rachetelor de croazieră și a rachetelor balistice cu rază medie de acțiune, utilizate de Houthi într-un șir de lovituri asupra țintelor care traversează Mărea Roșie în ultimele săptămâni.

Houthi spun că operațiunile sale militare sunt menite să ajute gruparea militantă palestiniană Hamas, care a fost blocată într-un război de peste trei luni cu Israelul. Pe 15 ianuarie Pentagonul a declarat că Houthi au lovit o navă de containere deținută și operată de SUA, M/V Gibraltar Eagle, în Marea Roșie, dar nu au provocat daune semnificative.

Prezența IRGC în Yemen este în coordonarea generalului Abdul Reza Shahlai, un comandant din Teheran pe care administrația Trump a încercat să-l asasineze într-o lovitură cu dronă din 2020 în Yemen, au declarat oficiali din SUA și Orientul Mijlociu. Administrația Trump a fost hotărâtă să reducă influența Iranului în regiune și să înlăture programul nuclear al Teheranului. Atât Washingtonul, cât și Teheranul au încercat să se retragă din operațiuni care cresc violența, după acțiunile care au inclus uciderea generalului Soleimani și barajele de rachete ale Iranului asupra a două baze americane. Vizându-l pe generalul Soleimani, care conducea aripa din străinătate a Corpului Gărzii Revoluției Islamice din Iran, cunoscută sub numele de Forța Quds, și pe generalul Shahlai, comandantul grupului în Yemen, SUA au urmărit să taie legătura dintre Teheran și forțele proxi pe care le folosește pentru a extinde influența și a destabiliza guvernele din regiune.

Administrația Trump a acuzat Iranul că a distribuit arme și că oferă sprijin mișcării rebele Houthi, care a pus mâna pe capitala yemenită Sana în 2014 și a purtat un război civil împotriva unei coaliții conduse de Arabia Saudită. Informațiile americane consideră că Shahlai este profund implicat în operațiunile teroriste din străinătate ale Teheranului prin rolul său de comandant adjunct al Forței Quds. Acest rol include supravegherea unui complot iranian nereușit din 2011 când s-a încercat asasinarea de atunci a ambasadorul Arabiei Saudite în SUA, Adel al-Jubeir, la un restaurant din Washington, D.C..

Procurorii au anunțat mai multe acuzații penale împotriva lui Manssor Arbabsiar, un cetățean american naturalizat în vârstă de 56 de ani, care a fost arestat pe 29 septembrie 2011 el fiind atentatorul. Shahlai, care a fost sancționat de Departamentul de Trezorerie al SUA, a ajutat, de asemenea, la supravegherea atacurilor IRGC împotriva personalului militar american în Irak în ultimele două decenii. Departamentul de Justiție a oferit 15 milioane de dolari în 2019 pentru informații legate de operațiunile și rețelele generalului Shahlai.

Luna trecută, Casa Albă a desecretizat unele informații legate de sprijinul Iranului pentru Houthi, inclusiv informațiile care devoalează sprijinul pentru executarea loviturilor cu rachete de producție iraniană. Guvernul SUA îl suspectează pe Shahlai ca fiind responsabil de planificarea unui atac în 20 ianuarie 2007 în Karbala, Irak, în care militanți neidentificați care purtau uniforme militare americane, cărți de identitate falsificate și puști M-4 americane, s-au infiltrat într-un complex securizat și au ucis cinci soldați americani.

IRGC este acuzat, de asemenea, că antrenează milițiile șiite irakiene în utilizarea bombelor cunoscute sub numele de Dispozitive Explozive Improvizate/IED, care au fost, în cea mai mare parte, cauza morților militarilor americani în Irak.  Prezența la sol a IRGC în Yemen și rolul lor în direcționarea loviturilor împotriva țintelor occidentale riscă să alimenteze o confruntare directă cu SUA, pe măsură ce războiul Israel-Hamas din Fâșia Gaza continuă. Administrația Biden și-a exprimat până în prezent intenția de a evita un conflict militar cu Teheranul și de a preveni o conflagrație regională largă.

Pentagonul și aliații americani au început să lovească direct țintele Houthi în Yemen săptămâna trecută, crescând posibilitatea ca SUA să afecteze și personalul IRGC. Actualii și foștii oficiali militari americani susțin că Iranul i-a transformat pe Houthi într-un pion central în sistemul de alianță regională al Teheranului, cunoscut sub numele de Axa Rezistenței, care include ca pioni Hamas în teritoriile palestiniene, Hezbollah în Liban și milițiile irakiene și siriene. Acest sistem permite Iranului să proiecteze puterea militară mult dincolo de granițele sale, oferind în același timp o oarecare negare a implicării în operațiuni militare sau teroriste.

Houthi are astăzi un arsenal avansat de drone de atac și rachete de croazieră și balistice care le-au permis să perturbe serios traficul global prin Canalul Suez și strâmtoarea Bab-el-Mandeb și să încerce lovituri asupra țintelor aflate la distanță apreciabilă în portul Eilat al Israelului. De asemenea Houthi au fost trecuți pe lista Departamentului de Stat de Trump ca organizație teroristă. Biden i-a scos. Acum au fost din nou introduși de Casa Albă. John F. Kirby, un contraamiral în rezervă al Marinei Statelor Unite, care servește drept coordonator pentru comunicații strategice la Consiliul de Securitatea Națională al SUA, în luările de poziție a apărat loviturile împotriva Houthi de săptămâna trecută ca fiind legitime privitor la protecția căi navigabile din Marea Roșie.

Loviturile efectuate de avioanele și navele de război americane și britanice împotriva a peste 60 de ținte folosind aproximativ 150 de bombe și rachete ghidate de precizie au fost în proporție de 90% eficiente lovit țintele planificate. Și totuși Houthi și-au păstrat aproximativ trei sferturi din capacitatea lor de a trage rachete și drone asupra navelor, au declarat oficialii americani de la Pentagon.

În încheiere acestui material îmi pun o singură întrebare la care am să caut să răspund în cursul acestui an în cazul în care Donald Trump va ajunge la linia de sosire și se va reîntoarce la Casa Albă: Va fi Iranul….Irakul lui Trump?