În schimb, accentul în urma vizitei lor a devoalat diferențele aparente articulate dintre cei doi, Ursula von der Leyen propunând o poziție mai puțin prietenoasă și mai clară cu privire la amenințarea percepută pe care o reprezintă China pentru Europa. Contrastul dintre tratamentul aplicat de guvernanți chinezi celor doi la Beijing a fost evident încă de la început. Macron a coborât scările pe covorul roșu din Cotam Unite  pentru a fi întâmpinat de ministrul chinez de externe Qin Gang, unul dintre cei mai de încredere consilieri ai lui Xi.

De remarcat aici că abrevierea ”Cotam Unite” reprezintă răspunsul Franței la Air Force One- Cotam Unite fiind folosit ca indicativ de apel pentru controlul traficului aerian al oricărei aeronave a Forțelor Aeriene Franceze în care este prezent președintele Franței. În altă ordine de ideii Ursula von der Leyen a fost întâmpinată la aeroport, fiind preluată de la o ieșire obișnuită pentru pasageri, de un  ministrul cu un rang inferior, Huang Runqiu, Ministrul Ecologiei. Faptul îmi aduce aminte de primire pe care Erdogan i-a făcut-o odată cu vizita de la Ankara pe care aceasta a avut-o împreună cu Președintele Consiliului European Charles Michel atunci când nu i-a așezat un scaun alături de el la discuții.

Joi dimineața, pe 6 aprilie 2023, Xi a coborât treptele uriașei Sălii Mari a Poporului pentru a-l saluta pe președintele francez cu un zâmbet și o strângere de mână, înainte ca cei doi să intre la discuții. După aceea, a sosit mașina lui Ursula von der Leyen – iar ea a urcat scările Marii Săli a Poporului singură, alături doar de un angajat chinez. Pe măsură ce timpul a trecut președinta Comisie Europene a devenit tot mai izolată… Ursula von der Leyen și-a organizat singură conferința de presă,  la delegația UE din Beijing, la kilometri distanță de banchetul de stat cu care Xi își onora oaspeții francezi. Acolo von der Leyen a ținut un discurs despre relațiile UE-China discurs care cu siguranță prin conținutul său ar fi putut fi rostit chiar de președintele Biden.

„Obiectivul clar” al lui Xi, a spus ea, „este o schimbare sistemică a ordinii internaționale cu China în centrul ei” și a cerut minimizarea volumului comerțului și investițiilor în tehnologii critice cu Beijingul. Declarația s-a înscris în linia declarațiilor anterioare. Cu câteva zile înainte de a poposi în China Ursula von der Leyen a caracterizat poziția Beijingului ca fiind „mai represivă în țară și mai asertivă în străinătate”. Ea a respins speranțele chineze de a resuscita un acord cuprinzător privind investiții cu Beijingul negociat de Merkel în 2020, spunând că acesta trebuie „reevaluat” în cadrul unei strategiei mai mari a Europei pentru China. 

Franța și relația ei cu China

Din păcate preşedintele Franței, Emmanuel Macron, a demonstrat o dată în plus că este un diplomat de ”categorie ușoară”, care a făcut un deserviciu Uniunii Europene și întregii lumi libere prin vizita sa în China. În schimb și-a atins toate punctele de interes economic ale Franței. Politicianul a fost mândru că Xi Jinping l-a invitat la o discuție privată de mai multe ore, tête-à-tête. Aparent, în timpul întâlnirii, Xi Jinping l-a copleșit pe Macron cu complimente, astfel încât, de îndată ce s-a întors la Paris, el a declarat că în privința Chinei, Europa nu ar trebui să se lase ”înhămată” la căruța SUA.

În cercul lui Macron s-a vorbit despre ”un parteneriat strategic global” între Paris și Beijing. Analiștii și oficialii au minimalizat însă  așteptările pentru orice rezultat major din discuțiile de la Beijing, deși cei doi lideri europeni au încercat să-l determine pe Xi să-și limiteze sprijinul pentru invazia Ucrainei de către Rusia. Înainte de a decola spre Beijing, Emmanuel Macron a avut o convorbire la telefon cu omologul său american Joe Biden, evocând o „voința comună” de a angaja China să accelereze sfârșitul războiului în Ucraina şi să participe la construirea unei păci durabile în regiune”, potrivit declarațiilor președinției franceze.

Acolo la Beijing partea economică a fost însă cea mai importantă pentru Macron în condițiile în care în Franța grevele și mitingurile sunt la ordinea zilei. S-au semnat mai multe contracte economice, printre care cele mai importante au fost în domeniul transportului aerian și al energiei atomice non-militare. Macron a reușit să îi vândă lui Xi, 150 de avioane Airbus şi să mai deschidă o nouă linie de asamblare Airbus în China. Macron a fost însoțit de o delegație formată din peste 50 de manageri, printre care șefii Airbus, Auchan, EDF, Alstom și Veolia. De asemenea cei doi lideri au vizitat împreună sudul Chinei, unde Macron a băut un ceai chinezesc cu Xi într-o fostă reședință a tatălui său din orașul Guangzhou, capitala puterii economice și de producție a provinciei Guangdong, așa cum a relatat Reuters. Tot acolo la Universitatea Sun Yat-sen Macron a susținut un discurs în fața studenților.

Primit ca un rock-star Macron a reușit totuși să facă referire la libertatea de exprimare și de gândire și să încurajeze studiul limbii franceze. El și-a îndemnat publicul să-și facă griji cu privire la instabilitatea globală și locul potențial al Chinei în lume. Apoi au fost discuțiile de peste trei ore între cei doi, la o pensiune de lângă oraș pe marginea unui lac cu lebede palmieri și pini perfect îngrijiți și aliniați. Discuțiile se pare că au atins totul, de la războiul din Ucraina până la unitatea europeană. Xi l-a asigurat pe Macron că războiul din Ucraina nu este războiul Chinei și că China nu aprovizionează Rusia cu arme. Se pare că cei doi au avut și o discuție sinceră despre insula democratică autonomă Taiwan, pe care China o revendică drept teritoriu și a amenințat în mod repetat că o invadează. Mesajul lui Xi a fost că în prezent nu are niciun plan să atace. Dar se pot întâmpla și accidente, nu-i așa (!?).

Călătoria lui Macron în China se transformă într-un scandal european

Călătoria de trei zile a președintelui francez Emmanuel Macron în China a stârnit îndoieli chiar înainte de a începe, având în vedere delegația numeroasă și nerăbdătoare de lideri de afaceri francezi care l-a însoțit. Dar în mod sigur a stârnit momente de furie când s-a terminat. În centrul controversei se află un interviu pe care Macron l-a acordat reporterilor de la Politico și de la cotidianul francez Les Echos la bordul Cotam Unite. Într-o referire la preocupările legate de planurile Chinei pentru Taiwan, Macron a avertizat că Europa nu ar trebui să fie „prinsă în crize care nu sunt ale noastre”.

El a spus, de asemenea, că speră ca Europa să își poate construi „autonomia” în loc să devină un „vasal” în slujba agendei unei puteri mai mari. „Întrebarea la care europenii trebuie să răspundă… este în interesul nostru să accelerăm [o criză] în Taiwan? Nu”, a spus el și a continuat „Cel mai rău ar fi să credem că noi, europenii, trebuie să devenim adepți acestui subiect și să luăm în considerare agenda SUA dar și o reacție exagerată a Chinei.”

În fapt China vede autonomia strategică ca pe o bătălie care poate despărți Europa de SUA. Diplomații francezi, au căutat să controleze daunele datorate declarațiilor lui Macron și au subliniat reporterilor că aceste au fost interpretate greșit. Ei au indicat transcrierea integrală, publicată de Les Echos, care îl arată pe președintele francez concretizând un punct de vedere mai nuanțat și mai complex decât cel descris de un mănunchi izolat de citate. Ei au insistat, de asemenea, că Franța nu a căutat „echidistanța” între China și Statele Unite care este un aliat ferm și de lungă durată al Franței. În schimb în Europa, analiștii și comentatorii au susținut că Macron a jucat efectiv „cărțile din mâna” Chinei și a întărit diviziunile din interiorul continentului cu privire la modul de abordare a puterilor iliberale majore precum China. Marcin Przidacz, consilier pentru politică externă al președintelui polonez Andrzej Duda, a exprimat viziunea pe care o are Europa Centrală și de Est, una care a devenit cu atât mai clară de la invadarea Ucrainei de către Rusia anul trecut.

„Credem că este nevoie de mai multă Americă în Europa”, a declarat el pentru postul polonez Radio Zet, potrivit Reuters. Dacă Franța vine acum și spune – ea care e singura putere nucleară rămasă în UE – că nu va apăra împreună cu SUA amenințata libertate a Taiwanului, în mod sigur la biroul lui Xi ”pocnesc” dopurile sticlelor de șampanie. E de presupus că afirmația lui Macron a fost foarte atent cumpănită și va fi recompensată de Beijing cu comenzi pentru economia franceză.

„În loc să construiesc o autonomie strategică față de Statele Unite, propun un parteneriat strategic cu Statele Unite”, a declarat marți 11 aprilie 2023 prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, înainte de propria sa călătorie în SUA. Este clar că Centrul și Estul Europei nu agreează propunerile lui Macron. De fapt declarația lui Macron a amplificat primejdia unui atac asupra Taiwanului. Xi a fost surprins de unitatea lumii libere în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina. Vă mai aduceți aminte momentul anexării Crimeei de către Rusia din 2014? Atunci Beijingul a reprimat mișcările democratice din Hong Kong.

Reacția politicienilor americani la declarațiile lui Macron nu a întârziat. Senatorul american Marco Rubio, membru republican al Comisiei pentru Relații Externe din Senatul SUA (una dintre cel mai importate comisii din Congresul SUA), a lansat un videoclip în care spune: „Dacă poziția aliaților noștri este asta, pentru că Macron vorbește în numele tuturor europenilor, iar poziția lor acum este că nu vor alege între SUA și China față de Taiwan, poate că nici noi nu ar trebui să alegem o parte. Poate că ar trebui să spunem că ne vom concentra pe Taiwan și pe amenințările pe care le prezintă China, iar voi, băieți, vă ocupați de Ucraina.” La final Rubio a adăugat: „Deci trebuie să aflăm: Macron vorbește pentru Macron sau Macron vorbește pentru Europa?” Macron vrea să fie liderul Europei post-Merkel dar pare să uite că pentru a conduce trebuie să se asigure că aliații îl urmează.

Scurgerea de informații clasificate de la Pentagon a fost și o reamintire a decalajului dintre ambițiile de autonomie și realitatea din Europa, unde SUA nu numai că furnizează cea mai mare parte a ajutorului militar Ucrainei, ci și o umbrelă de securitate care acoperă întregul bloc. În timp ce Franța promovează autonomie strategică, este mult în jos în clasamentul țărilor care oferă ajutor Ucrainei, cu mai puțin de 1 miliard de euro promis de la începutul războiului, potrivit Institutului Kiel.

SUA și Europa un front comun împotriva Chinei?

Politicieni americani văd relația cu China diferit de cei europeni. Mulți politicieni americani nu sunt de acord cu ideea europeană de „reducere a riscurilor” comerțului și investițiilor cu partenerul chinez în schimb ei agreează ideea de „decuplare” a Chinei de economia globală. Dar și aici este important de menționat că puțini oficiali americani care vorbesc de decuplare nu cred că o astfel de soluție este posibilă, sau chiar dezirabilă. Într-adevăr, în conversațiile recente oficiali de top de la Casa Albă au folosit și termenul de reducere a riscurilor pentru a descrie obiectivul SUA față de China.

Politica europeană corectă nu este de a trasa un drum de mijloc, ci de a alinia SUA și Europa pe o cale comună, împiedicând Beijingul să revizuiască ordinea globală care a servit atât de bine partenerii transatlantici în ultimii 75 de ani. Biden înțelege că cheia succesului SUA în concurența cu China constă în parteneriatul strâns și alianța cu prietenii săi europeni și asiatici. Când vine vorba de tehnologii critice – cum ar fi calculatoarele cuantice, robotica avansată și AI (inteligența artificială) – precum și dependența de materiale critice și lanțuri de aprovizionare sensibile, SUA și Europa trebuie să colaboreze pentru a concura eficient cu China.

Xi este fixat pe ideea de a pune capăt secolului de umilire al Chinei, făcând-o să devină cea mai mare putere de pe pământ și se teme că SUA este la fel de hotărâtă să facă tot ce poate pentru a se asigura că Beijingul eșuează. Între timp, în Washington, un oraș atât de polarizat încât forțele politice opuse  (republicanii și democrații) rareori vorbesc între ele, atacul Chinei a devenit o ocupație bipartizană, singura întrebare fiind cine poate lovi mai tare Partidul Comunist Chinez! Pe fondul controverselor cauzate de călătoria lui Macron în China, șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, va călători la Beijing. Borrell va conduce dialogul strategic anual UE-China cu ministrul chinez de externe Qin Gang. El se va întâlni, de asemenea, cu șeful suprem al politicii externe a Chinei, Wang Yi, precum și cu noul ministru al Apărării generalul Li Shangfu, specialist în războiul cibernetic şi spațial, care a fost sancționat de SUA în 2018 pentru cooperare militară cu Rusia

Taiwanul și vizita lui Macron

China a lansat, imediat după plecare lui Macron sau mai bine zis odată ce președintele Franței era în zbor către Paris, trei zile de exerciții militare în jurul Taiwanului,  cu peste 90 de avioane de luptă și nave de război dar și cu trageri de rachete de croazieră, ca răspuns la vizita din SUA a președintelui taiwanez Tsai Ing-wen.

Întâlnirea președintei Tsai cu președintele republican al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, Kevin McCarthy, este considerată ca fiind  primirea politică la cel mai înalt nivel a unui președinte taiwanez în Statele Unite, de când Washingtonul a transferat recunoașterea diplomatică de la Taipei la Beijing în 1979. În ajunul vizitei, americanii au comunicat că Macron nu a purtat negocieri de succes nici cu Teheranul și nici cu Moscova, și de aceea nu au mari speranțe că de această dată rezultatul va fi diferit. O dată în plus devine evident că Germania trebuie să se poziționeze mai bine în materie de politică externă şi de securitate, fiindcă din Franța nu vin la ora actuală idei viabile.

Dar și cancelarul german Scholz desfășoară o politică prietenoasă în raport cu Beijingul. De aceea, din perspectiva lui Xi, cele două principale națiuni ale UE nu reprezintă o primejdie pentru posibilele sale planuri de a invada Taiwanul. Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, va efectua săptămâna aceasta prima vizită în China, principalul subiect pe agendă fiind războiul din Ucraina, anunță DPA. Baerbock va participa la cea de-a șasea rundă de dialog strategic între China şi Germania, alături de omologul său chinez, noul ministru de externe, Qin Gang.

Vizita ministrului german de externe reprezintă o nouă încercare a Occidentului de a convinge Beijingul să se poziționeze de partea respectării dreptului internațional, în contextul în care declarația comună a lui Emmanuel Macron și Xi Jinping nu face referire la Rusia și nici nu condamnă războiul pornit de aceasta în Ucraina. Există o diferență între pozițiile lui Baerbock și cele ale lui Macron: în timp ce Baerbock a spus că Europa se opune la „o schimbare unilaterală a status quo-ului”, Macron a spus că Europa apără „politica unică a Chinei și căutarea unei soluții pașnice a problemei” – sugerând că există ceva care ar trebui stabilit.

În versiunea interviului publicat de Les Echos (pe care, așa cum este obișnuit în Franța ca și în alte părți, biroul președintelui francez a „verificat” materialul), Macron a făcut o comparație între unitatea UE – despre care a spus că este o prioritate pentru Franța – și unitatea chineză cu Taiwanul – despre care el a spus că este o prioritate pentru Beijing. „Chinezii sunt, de asemenea, îngrijorați de unitatea lor, iar Taiwanul, din punctul lor de vedere, este o componentă a acesteia”, se arată în citat. Nu este o declarație tocmai liniștitoare pentru Taiwan!

Călătoria lui Macron trebuia să sublinieze un spirit de unitate europeană, deoarece el a fost însoțit pentru o parte din șederea sa în China de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În schimb, accentul în urma vizitei lor este pe diferențele aparente articulate de cei doi, Ursula von der Leyen propunând o poziție mai puțin prietenoasă și mai clară cu privire la amenințarea percepută pe care o reprezintă China pentru Europa. La rândul ei Casa Albă a căutat să minimizeze orice problemă de diviziune dintre cei doi aliați, Franța și SUA, în ceea ce privește politica din Asia, după declarațiile șocante ale lui Macron. „Suntem concentrați pe colaborarea și coordonarea extraordinară pe care o avem cu Franța, ca aliată și prietenă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, subliniind modul în care „francezii își intensifică participarea în Indo-Pacific”. În orice caz întâlnirea miniștrilor de externe din G-7 din Japonia va clarifica dorințele americane de decuplarea sau evitarea riscului în ceea ce privește relația cu China.

Post Scriptum: Vizita lui Emmanuel Macron, președintele francez în China a căutat să promoveze ambițiile/interesele naționale ale Franței într-o lume schimbată de invazia Rusiei în Ucraina și apariția Beijingului ca arbitru al conflictului global. Primirea lui la întoarcerea în Europa a fost însă rece. În Franța, el se confruntă săptămânal cu proteste în stradă iar în cercurile diplomatice din străinătate, el se trezește acum excoriat pentru ceea ce a încercat să facă mai întâi cu Putin iar acum pe Xi Jinping.

Președintele francez este acum mai izolat ca niciodată. Macron i-a deranjat pe aliați de la Varșovia până la Washington, îmbrățișând o declarație chino-franceză care a numit relația dintre cele două un „parteneriat strategic global cu China”. Iar comentariile sale despre securitatea Taiwanului, despre care el a sugerat că nu este o problemă a Europei, au provocat și mai multă consternare. La Palatul Elysee, casa președintelui, Macron a simțit nevoia să clarifice credințele Franței, deoarece întreaga optică a devenit tulbure. Franța, a spus el, „nu este echidistantă între SUA și China. SUA este aliatul nostru, cu valori comune.”

Reacțiile reflectă însă diviziunile de lungă durată din interiorul Europei cu privire la securitatea acesteia. Macron susține  ca Europa să devină autonomă din punct de vedere economic și militar ceea ce deranjează Europa Centrală și de Est care se teme că ar putea înstrăina SUA, cea care în fapt ajută la menținerea Rusiei la distanță, chiar  dacă flancul estic susține creșterea capacității UE de a acționa independent.